Astazi se implinesc 129 de ani de la nasterea lui Hermann Rorschach, faimos pentru testul psihologic al petelor de cerneala care-i poarta numele.
Ce este, asadar, testul petelor de cerneala Rorschach? Un simplu set de cartoane ce contin pete de cerneala, cartoane indoite la jumatate, pentru a crea o imagine in oglinda a unei laturi.
Testul Rorschach este ceea ce psihologii numesc un test proiectiv. Ideea principala este ca atunci cand unei persoane i se arata o imagine ambigua, fara sens (de ex. o pata de cerneala), mintea va incepe sa depuna eforturi in a atribui un sens imaginii. Acel sens este generat de creier.
Interogand persoana care face testul sa spuna ce vede in petele de cerneala, aceasta va raspunde efectiv transmitand lucruri despre sine si despre cum atribuie proiectii si sensuri in mediul real.
Insa inventatorul testului, Hermann Rorschach, nu a intentionat niciodata ca testul sau sa fie unul de personalitate.
Pe cand era copil, tanarul Hermann era un mare fan al unui joc popular numit Klecksografie. Atat de mult, incat porecla sa era Kleck. Ideea jocului era aceea de a colectiona cartoane cu pete de cerneala, ce puteau fi cumparate de la magazine locale, sa faci asocieri si sa imaginezi povesti plecand de la petele de cerneala.
Rorschach a inceput sa studieze, mai apoi, psihiatria. In timpul studiilor, in 1918, a observat ca pacienti diagnosticati cu schizofrenie faceau asociatii ale petelor de cerneala radical diferite fata de oamenii care nu sufereau de aceasta boala. Asadar, a elaborat testul Rorschach ca o unealta de diagnosticare a schizofreniei.
Abia in anul 1939 testul a fost folosit ca un test de proiectie a personalitatii. Rorschach insusi a fost mereu sceptic in privinta acestui demers.
Controversele privind fiabilitatea si validitatea testului Rorschach au existat inca de la conceperea acestuia. Astazi, majoritatea psihologilor considera testul Rorschach un nonsens.
Criticii testului Rorschach si-au construit argumentele pe trei piloni:
- Se considera ca psihologii, de asemenea, isi proiecteaza universul din inconstient in petele de cerneala atunci cand interpreteaza raspunsurile la test.
De exemplu, daca persoana testata vede in petele de cerneala un sutien, sa spunem, un barbat psiholog ar putea clasifica raspunsul drept unul sexual, pe cand un psiholog femeie ar putea sa-l clasifice drept un raspuns referitor la imbracaminte.
- Testul Rorschach a fost criticat, de asemenea, referitor la validitate. Cu alte cuvinte, masoara ceea ce spune ca masoara? Rorschach a fost convins ca testul sau masoara gandirea alienata (regasita in schizofrenie) si acest rationament nu a fost niciodata disputat. Insa daca testul masoara cu acuratete si personalitatea este discutabil.
- Criticii sugereaza ca testului Rorschach ii lipseste fiabilitatea. Doi analisti ai testului pot face doua profile de personalitate complet diferite pentru aceeasi persoana.
[via]
