[mkdf_dropcaps type=”normal” color=”green” background_color=””]S[/mkdf_dropcaps]chimbarile climatice sunt fenomene care, in ultimii ani, s-au transformat intr-un “trend”. Dar, de fapt, ce stim despre schimbarile climatice?
Poate ati auzit la TV sau in discursurile lui Leonardo DiCaprio de efectele negative “faimoase”, precum: disparitia ursilor polari, topirea ghetarilor, cresterea nivelului oceanelor etc. Si da, cu siguranta disparitia ursilor polari este regretabila – ursii polari par tare dragalasi, in reclamele de la Coca-Cola! Cu toate acestea, nu am putea spune ca disparitia lor ne afecteaza direct viata personala, prin urmare putem percepe acest fenomen ca fiind unul trist, dar nu unul care sa ne tina treji noaptea. Cresterea nivelului oceanelor va impacta zonele de coasta si insulele, care risca sa fie complet inundate, din nou un efect care pare departe de noi.
In schimb, atunci cand amintim subiecte sensibile, precum securitatea hranei la nivel mondial, lucrurile stau putin diferit. Sunt multi factori care influenteaza sursele de hrana, dar productia de fructe, legume si carne depinde in mod direct de conditii climatice specifice. De exemplu, orezul este cultivat in zonele de coasta sau fluviale, intrucat necesita o cantitate mare de umezeala.
Problema cu schimbarile climatice este aceea ca afecteaza ecosistemele la o scara globala, iar efectele negative se observa in multe sectoare de activitate. Sistemul agricol global deja se confrunta cu provocari date de cresterea cererii de hrana de pe piata, iar cel putin in ultimul secol, schimbarile climatice au adus un surplus de probleme si dificultati.
Conform unui articol stiintific, publicat in New York Times (“The uninhabitable earth”), pentru fiecare grad de incalzire al aerului productivitatea agricola scade cu cel putin 10%. Aceasta problema se aplica si in cazul productiei de carne, pentru fiecare calorie de carne folosita la pregatirea unui burger fiind necesare 16 calorii de cereale.
Cum este afectata agricultura de schimbarile climatice?
Conform unui reportaj realizat de catre FAO (Food and Agriculture Organisation), in Bangladesh, localnicii au declarat faptul ca o data cu cresterea temperaturii aerului, numarul daunatorilor a crescut considerabil, ceea ce a dus la o scadere drastica a recoltei. Oamenii au recurs la metode precum invelirea tuturor fructelor din arbori, pentru a le proteja pana la recoltare. Si, desi suna putin extrem, trebuie sa intelegem ca vorbim despre o tara relativ saraca, unde oamenii depind de recoltele proprii. Aceeasi situatie o intalnim si in Africa, unde oamenii pierd terenurile agricole datorita degradarii generate de schimbarea climei, prin pierderea fertilitatii, eroziune si transformarea solului in nisip.
Desigur, noi suntem departe de Bangladesh sau Africa si putem spune ca nu suntem afectati de ce se intampla acolo, corect?
Romania are o suprafata de teren arabil de aproximativ 9,4 milioane de hectare, ceea ce ne situeaza pe locul 6 in Europa. Desi aceasta cifra este una impresionanta, de ce atunci cand intram in magazine observam ca mai bine de 50% din produsele agricole provin din import? Conform Institutului de Cercetare pentru Pedologie, 400.000 hectare din suprafata agricola a Romaniei sunt afectate de desertificare (fenomen prin care, datorita conditiilor climatice precare, solurile fertile se transforma in nisip, devenind neproductive). ANM (Agentia Nationala de Mediu) avertizeaza asupra scaderii productiei de porumb cu 14% pana in 2020 si cu 21% pana in 2050.
Educatia este primul pas catre un viitor durabil
Este dificil sa rezolvam rapid o problema pe care nu o intelegem. ONG-uri locale si organizatii mondiale precum United Nations si FAO, sunt preocupate de gasirea de solutii optime pentru adaptarea la schimbari si, dincolo de orice solutie practica, cresterea sensibilizarea opiniei publice reprezinta o componenta importanta. Daca nu stim care este cauza, nu avem cum sa venim cu solutii. Deci da, cu siguranta inovatiile tehnologice vor rezolva multe dintre dificultatile cu care ne confruntam, dar pentru rezultate bune, avem nevoie in egala masura si de educatie.
Securitatea hranei un mit sau o certitudine?
Fie ca vorbim despre pierderea productivitatii solurilor, cresterea numarului de daunatori sau inadaptibilitatea recoltei la noile schimbari, productia agricola are de suferit.
Ce ramane de facut atunci cand cererea pentru hrana este in crestere continua, dar suportul pentru asigurarea acesteia este in scadere? Multi fermieri au fost impinsi sa aplice substante suplimentare care sa asigure o cantitate mai mare si in acelasi timp si un aspect mai “apetisant” al produselor.
Daca ne gandim ca, odata cu agricultura, animalele de care depindem pentru hrana vor suferi, si ca o crestere in folosirea pesticidelor vor duce la disparitia albinelor, atunci putem fi siguri de un singur lucru: siguranta hranei si – implicit – a viitorului nostru este intr-un mare pericol.
