Istoria pandemiilor – coronavirus COVID-19

O cronologie a pandemiilor în istorie, până la coronavirus

   Chiar dacă ne confruntăm acum cu o pandemie de coronavirus, maladiile și bolile au chinuit umanitatea încă din zorii existenței noastre – asta ne este slăbiciunea fatală. Totuși, anvergura bolilor a crescut dramatic odată cu evoluția castelor tribale în comunități agrare. La fel și răspândirea.

   Comerțul extins a creat noi oportunități în care interacțiunile între oameni și animale au accelerat epidemiile. Malaria, tuberculoza, lepra, influenza, variola și alte epidemii au apărut în această eră timpurie.

   Cu cât oamenii au devenit mai civilizați – orașe mai mari, rute de comerț exotice, creșterea contactului cu popoare diferite, animale și ecosisteme diferite – cu atât a crescut probabilitatea ca noi pandemii să izbucnească.

   Iată câteva dintre cele mai mari pandemii care s-au manifestat de-a lungul timpului:

Notă: Multe dintre decesele listate mai sus sunt estimări bazate pe cercetările existente. Unele, precum Ciuma lui Iustinian, sunt încă subiecte de dezbatere bazate pe noi dovezi.

Cele mai ucigătoare pandemii

   Moartea Neagră, sau Ciuma Bubonică a plecat de la șobolani și a ajuns la oameni prin intermediul insectelor. Epidemia a decimat între 30% și 50% din populația Europei. A fost nevoie de mai mult de 200 de ani pentru ca populația continentului să își revină.

   Variola din 1520 a ucis un estimat de 90% din nativii americani. În Europa, în timpul anilor 1800, se estimează că epidemia a ucis 400.000 de oameni anual. Primul vaccin din lume a fost creat pentru a lupta cu variola.

   Gripa Spaniolă este un tip de gripă care a apărut în timpul Primului Război Mondial fiind, se pare, similară cu gripa aviară de astăzi. S-a răspândit în multe țări odată cu întoarcerea soldaților de pe front, afectând în principal tinerii și având o rată de mortalitate ridicată. Virusul a făcut între 50 de milioane și 100 milioane de victime între 1918 și 1919. Se crede că a fost una dintre cele mai letale pandemii din istoria umanității, după Moartea neagră. Multe dintre victime au fost persoane tinere și sănătoase, gripa spaniolă fiind total diferită de celelalte pandemii care au afectat copii, bătrâni și persoane cu sănătatea deja slăbită.

   Aliații din Primul război mondial au numit-o gripă spaniolă deoarece a primit mai multă atenție în presa spaniolă decât în restul Europei. Spania nu a fost implicată în conflict, iar presa nu era cenzurată ca în restul Europei.

   Ciuma lui Iustinian – numărul de decese al acestei epidemii se află încă în dezbatere, pe măsură ce noi dovezi sunt scoase la lumină, însă mulți oameni de știință consideră că această ciumă a jucat un rol crucial în căderea Imperiului Roman.

   O serie de epidemii de holeră s-au întins în jurul lumii în anii 1800 și au ucis milioane de oameni. Nu există un consens solid în privința numărului de morți.

   În ciuda persistenței bolilor și a pandemiilor pe parcursul istoriei, există o tendință constantă – o reducere graduală a ratei mortalității. Îmbunătățirile din sistemul sanitar și înțelegerea factorilor care incubează pandemii s-au dovedit unelte puternice în diminuarea impactului pandemiilor.

Importul de epidemie

   Folosirea carantinei a început în secolul 14, în Italia, într-un efort de a proteja orașele de coastă împotriva epidemiei de ciumă. Autoritățile portuare cereau vaselor care ancorau în Veneția din porturi infectate să rămână ancorate cu tot echipajul la bord timp de 40 de zile. „Carantină” vine de la „quaranta giorni”, adică 40 de zile, în Italiană.

   Unul dintre primele cazuri în care s-au folosit elemente de geografie și de analiză statistică s-a petrecut la mijlocul secolului 19, în Londra, în timpul unei epidemii de holeră. În 1854, doctorul John Snow a ajuns la concluzia că holera se răspândea prin apa infestată și a decis să traseze mortalitatea cartierelor direct pe o hartă. Această metodă a arătat o concentrare de cazuri în jurul unei anumite cișmele de unde se alimenta cu apă acel cartier.

   Deși interacțiunile create prin comerț și viață urbană joacă un rol pivotal, natura virulentă a unei boli particulare determină de asemenea traiectoria unei pandemii.

Urmărirea caracterului contagios

   Oamenii de știință folosesc o măsură de bază pentru a urmări caracterul contagios al unei boli. Este vorba despre numărul reproductiv de bază sau R0 (R nul). Acest număr arată câți oameni predispuși, în medie, vor fi înfectați de persoane afectate.

   Pojarul se află pe prima poziție, cel mai contagios, cu R0 între 12-18. Aceasta înseamnă că o singură persoană poate infecta, în medie între 12 și 18 persoane care nu au fost vaccinate.

   Deși pojarul poate fi cel mai virulent, eforturile pentru vaccinare și imunitatea comunitară opresc împrăștierea acestuia. Cu cât mai mulți oameni sunt imuni la o boală, cu atât mai puțin boala proliferează. Acest aspect determină ca vaccinarea să fie crucială pentru a preveni reapariția bolilor cunoscute și tratabile.

   Este dificil de calculat și de anticipat impactul real al COVID-19, deoarece erupția virusului este în curs, iar cercetătorii încă învață despre această nouă formă de coronavirus.

Urbanizarea și răspândirea bolii

   Ajungem de unde am plecat: dezvoltarea conexiunilor globale și a interacțiunilor stau în spatele declanșărilor pandemiilor. De la triburile mici de vânători și pescari la metropole, dependența oamenilor unii de ceilalți și interacțiunea noastră a dat naștere și ocaziilor în care boala s-a răspândit.

   Urbanizarea în țările care se dezvoltă aduce din ce în ce mai mulți rezidenți din rural în cartiere din ce în ce mai dense, pe măsură ce incrementele de populație pun presiune accelerată pe mediul înconjurător. În același timp, traficul de pasageri aerian s-a dublat în ultimii 10 ani. Aceste tendințe macro au un impact profunt asupra răspândirii bolilor infecțioase.

   Pe măsură ce organizațiile și guvernele din jurul lumii cer cetățenilor să se distanțeze social prin autoizolare, pentru a reduce rata infecțiilor, lumea digitală permite oamenilor să-și mențină conexiunile și relațiile economice, ca niciodată până acum.

Notă: Pandemia COVID-19 se află în stadiile de început și este evident imposibil să fie prevăzute cu exactitate impactul de viitor. Acest articol are rolul de a oferi context istoric și va fi actualizat pentru a-și menține acuratețea.

____________

surse:
Centers for DIseases and Control – www.cdc.gov
World Health Organization – www.who.int
Wikipedia – www.wikipedia.org
Encyclopedia Brittanica – www.brittanica.com