[mkdf_dropcaps type=”normal” color=”green” background_color=””]D[/mkdf_dropcaps]aca privim prin fereastra trecutului, istoria dezastrelor ecologice ne va arata ce s-a intamplat atunci cand oamenii fie din ignoranta sau nepasare, nu au luat in considerare ce efecte nocive pot avea activitatilor asupra vietii in general.
Urmatoarea lista contine doar cateva exemple importante, cand lipsa de grija fata de mediu a avut urmari devastatoare:
Exxon Valdez
Probabil cel mai cunoscut dezastru ecologic din istorie, al carui efecte devastatoare s-au simtit pe o perioada lunga de timp.
In 1989, vasul petrolier Exxon Valdez s-a scufundat in reciful Bligh, din stramtoarea Prince William din Alaska. Accidentul a determinat deversarea in ocean a 40 de milioane de litri de petrol, pe o suprafata de 800 de km, ceea ce a dus la moartea unui numar de peste 300.000 de specii, printre care 250.000 de pasari marine, cel putin 2800 de vidre de mare, 247 de vulturi si un numar necunoscut de somon si hering.
Bhopal, fabrica de pesticide
In 1984, in Bhopal, India a avut loc o explozie la o fabrica de pesticide, care a poluat atmosfera cu 45 de tone de izociant de metil. Gazul otravitor s-a raspandit pe o suprafata de 40 km2, si a cauzat moartea a peste 15.000 de oameni pe o perioada de cateva luni de zile de la eveniment. Oamenii care au supravietuit au orbit si au avut afectiuni grave la nivelul organelor, iar dupa acest an s-au inregistrat si multe cazuri de copii nascuti cu malformatii.
Desi exista multe teorii, cum ca s-au gasit si urme de cianura in sangele oamenilor decedati si ca multi dintre localnici nu au fost instiintati de faptul ca in acea uzina se fabricau pesticide, adevarul este ca lipsa de grija in lucrul cu substantele chimice folosite in activitatile umane a dus la cea mai mare catastrofa industriala din istorie.
Smogul din Londra
Din cauza cantitatilor mari de poluanti rezultate in urma acitivitatii industriale excesive si pe fundalul unor conditii meterologice specifice, in decembrie 1952, o masa densa de smog a acoperit Londra. Avand in vedere faptul ca in acea perioada incalzirea locuintelor se realiza cu ajutorul carbunilor, cantitatea mare de poluanti formata la nivelul orasului era alcatuita dintr-o masa densa de praf de carbune. In doar 4 saptamani s-au inregistrat 4000 de decese cauzate de boli respiratorii, iar ulterior din cauza smogului au mai murit peste 8000 de oameni.
Canalul Love
In anul 1940, o companie locala a ingropat 22.000 tone de deseuri toxice in zona Canalului Love (situat langa Cascada Nigara). Continutul ridicat de dioxina din deseuri a reprezentat un risc foarte mare pentru populatia locala, complet nestiutoare la acea vreme. La cativa ani dupa eveniment, a inceput sa se inregistreze un numar alarmant de cazuri de copii nascuti cu malformatii si de imbolnaviri in randul populatiei. In momentul in care deseurile au inceput sa iasa la suprafata in curtile oamenilor, autoritatile au evacuat orasul in totalitate.
Explozia din Sevesco, Italia
In iulie 1976 a avut loc o explozie la o uzina chimica din nordul Milanului, in urma careia a fost eliberat un nor gros de dioxina peste orasul Sevesco. Imediat dupa incident 3300 de animale au murit, copiii au fost internati cu inflamatii la nivelul pielii si in jur de 500 de oameni au fost gasiti cu boli similare. Asemenea situatiei din regiunea Canalului Love, orasul a fost evacuat, pentru a se evita amplificarea dezastrului. Totodata, restul de animale au fost omorate pentru evitarea unor infectii in lantul sistemului de hrana.
Golful Minamata – Boala Minamata
Compania Chisso din Japonia a deversat in Golful Minamata si Marea Shiranui o cantitate mare de ape uzate cu continut ridicat de mercur si metale grele. Efectele negative nu au intarziat sa apara, intrucat localnicii au inceput sa observe un comportament ciudat la animale. Ulterior s-au inregistrat imbolnaviri la nivelul populatiei, ca urmare a otravirii cu mercur, luand nastere Boala Minamata. Statisticile au scos la iveala faptul ca peste 2265 de decese au fost cauzate de acest eveniment nefericit.
Explozia de la Cernobil
Data de 26 aprilie 1986 marcheaza un eveniment nefericit pentru Ucraina, intrucat atunci cand unul dintre reactoarele centralei de la Cernobal a explodat, atmosfera a fost contaminata cu peste 50 de tone de materie radioactiva. Efectele devastatoare au fost greu de imaginat, intrucat mii de oameni au fost diagnosticati cu cancer, iar generatiile care au urmat au fost marcate de multe nasteri de copii cu malformatii sau Sindromul Down. Desi populatia din vecinatate a fost evacuata, toate interventiile facute pentru curatarea zonei au dus la moartea a peste 4000 de oameni.
Cimitirul deseurilor electrice
Regiunea Guiya din China este cunoscuta sub numele de „Cimitirul deseurilor electrice”, intrucat aici se gaseste cel mai mare sit din lume unde sunt aruncate astfel de deseuri. Cei mai afectati sunt copiii, care in procent de 88% au fost diagnosticati cu otravire cu metale grele sau saturism.
Deversarile de cianura, Baia Mare
Pe data de 30 ianuarie 2000, o cantitate de 100.000 de metri cubi de apa contaminata cu cianura dintr-un baraj din Baia Mare a fost deversata in apele curgatoare. Ca si consecinta, 100 de tone de cianura au ajuns in raurile din apropiere, ceea ce a dus la moartea plantelor acvatice si a pestilor, transformand ecosistemul respectiv intr-o zona lipsita de viata. Cianura este o substanta extrem de periculoasa, intrucat doar o lingurita cu o concentratie de 2% poate ucide un om. In urma nefericitului eveniment, peste 100 de oameni au fost internati, dupa ce au consumat pestii contaminati. Dupa explozia de la Cernobil, acest accident a fost numit cel mai grav dezastru ecologic din Europa.
Micsorarea Marii Aral
Asa cum se poate observa in imaginea de mai jos, putem sa vorbim despre Marea Aral la trecut. Marea Aral „a fost” situata intre Uzbekistan si Kazakhstan si avea o suprafata de 68.000 de km2, egala cu suprafata Irlandei. Atunci cand Uniunea Sovietica a inceput irigatiile masive in anii ’60, 90% din suprafata Marii Aral a secat. Astfel, ceea ce era o data a patra suprafata marina continentala, a devenit astazi un camp de soluri saline si viata epuizata. Furtunile de nisip si sare care se produc in zona omoara toate plantele din vecinatate, iar efectele negative se resimt si asupra sanatatii oamenilor. Micsorarea Marii Aral este unul dintre cele mai grave dezastre ecologice din lume.
Concluzii:
Toate aceste dezastre ecologice au avut efecte devastatoare asupra mediului si mai ales asupra sanatatii si vietii oamenilor. Prin urmare, nu putem ignora avertismentul tacut pe care istoria ni-l ofera. Cu toate acestea, in prezent, chiar sub ochii nostri, se intampla alte „dezastre”, care desi nu aduc urmari imediate, efectele pe termen lung sunt dificil de imaginat. Printre aceste evenimente enumeram: defrisarile ilegale si necontrolate, depozitarea unor cantitati mari de deseuri in mediu, exploatarea excesiva a solului in agricultura, consumatorismul si altele.
Trebuie sa incepem sa ne punem cateva intrebari importante, iar raspunsurile trebuie sa ne ofere solutiile necesare pentru salvarea planetei: Ce vom face cand padurile native vor disparea? Unde vom mai produce hrana necesara, atunci cand solul isi va pierde fertilitatea? Sau unde vom continua sa depozitam milioanele de tone de deseuri atunci cand consumatorismul va depasi capacitatea de suport a planetei?
Surse:
http://list25.com/25-biggest-man-made-environmental-disasters-in-history/
https://www.earthsfriends.com/environmental-disasters/
http://greenly.ro/aer/un-alt-mod-de-discriminare-bhopal-india-partea-a-doua
