Lucrarea Gandire rapida gandire lenta a lui Daniel Kahneman este o lectura vasta, provocatoare si fascinanta de cunoastere a sinelui. Daca esti interesat sa afli de ce oamenii se comporta asa cum o fac de obicei, ce ne influenteaza alegerile si comportamentul de zi cu zi, cum gandim si – mai ales – cum lumea din jur, amintirile, rutina si sentimentele ne afecteaza alegerile si perceptiile, lucrarea prezentata aici este o lectura revelatoare, de referinta. Un must-read pentru psihologi, entuziasti si umanisti, dar si pentru aceia dintre noi care incearca sa se inteleaga pe ei insisi, precum si pe cei cu care interactioneaza, deopotriva.
Incepem cu un exemplu simplu, dar foarte revelator, al puterii unui singur cuvant: „vomă”. „Fata ta s-a schimbat, pentru un moment, intr-o expresie de dezgust si este foarte posibil sa fi impins cartea putin mai departe de fata, imperceptibil”, concluzioneaza Daniel Kahneman ca ai fi facut la citirea cuvantului „vomă”. „Rata batailor inimii ti-a crescut, parul de pe brate ti s-a ridicat putin si glandele sudoripare ti-au fost activate.” Pare ca autorul te cunoaste mai bine decat te cunosti tu insuti.
Si chiar te cunoaste mai bine, la un nivel recunoscut in 2002 prin acordarea Premiului Nobel in economica. Kahneman si partenerul sau intelectual Amos Tversky au umanizat domeniul economicii prin demonstrarea erorilor sistematice in felul in care oamenii apreciaza prospecte si valori si iau decizii. Cei doi au oferit dovezi referitoare la procesele mentale ce au loc in locul asertiunilor traditionale ale economistilor conform carora oamenii iau decizii in urma gandirii rationale.
Kahneman imparte gandirea in doua sisteme. Unul (Sistemul 1) este intuitiv si influentabil emotional, ceea ce il face „o masina ce trage concluzii” rapida si in general eficienta. Al doilea sistem (Sistemul 2) este incet si rational si ofera un mijloc de control al raspunsurilor pe care primul sistem le ofera, precum si capacitatea de a intelege lumea mai riguros decat permite intuitia. Totusi, acest al doilea sistem nu este numai incet, ci si lenes. Are tendinta de a accepta orice ii sugereaza primul sistem.
Pentru a promova gandirea inceata, Kahneman roaga cititorii sa parcurga exemple de probleme cu ajutorul carora schiteaza „harta gandurilor”. Aceste probleme nu solicita doar mintea, ci si corpul: „Muschii se tensioneaza, presiunea arteriala creste.” Alternativ, letargia cognitiva protesteaza impotriva schimbarii, iar ochii devin sticlosi. Tragerea concluziilor necesita doar un mic efort. De aceea, Sistemul 2 nu se grabeste sa verifice Sistemul 1: o concluzie (pripita) nu solicita efort.
Iata un exemplu:
1 + 1 = 2
Este indeajuns sa privesti acest calcul simplu pentru a concluziona ca a) rezultatul este corect; b) nu exista un alt rezultat; c) nu era nevoie sa fie trecut rezultatul pentru a-i sti valoarea.
In exemplul de mai sus, toate concluziile sunt emise de Sistemul 1 fara nici un efort, imediat, in timp real. Chiar si sa doresti sa vezi alt rezultat, in mod expres, nu vei reusi, deoarece Sistemul 1 iti va oferi automat, de fiecare data, rezultatul corect.
2477 – 1328 = 989
Este rezultatul oferit corect? Ati facut calculul cu aceeasi usurinta (automata) cu care ati rezolvat (fara sa vreti!) prima problema? Rezultatul corect este 1149, insa exemplul dat nu pune accent pe corectitudinea raspunsului, ci pe procesul de gandire. Intr-o harta rudimentara, sa spunem, a gandirii, Sistemul 1 nu a reusit sa faca acest calcul imediat. DAR, pana sa intre Sistemul 2 in functiune si sa rezolve scaderea, s-au intamplat urmatoarele: Sistemul 1 a incercat sa aproximeze rezultatul, in acelasi timp semanaland Sistemului 2 ca este necesar un proces de gandire diferit (o gandire lenta). Cu toate acestea, pana sa intervina activ Sistemul 2 (un sistem lenes), posibil ca acesta sa-i fi „sugerat” Sistemului 1 sa treaca peste verificarea rezultatului si sa parcurga textul acestui articol mai departe. Daca ati inceput sa puneti Sistemul 2 la treaba si sa rezolvati scaderea, atunci nu numai Sistemul 2 a reactionat, ci si intregul vostru organism (analiza vizuala atenta, mana pe mouse a ramas nemiscata – muschi in repaus).
Doua caracteristici fundamentale ale sistemului rapid (Sistemul 1; sistemul intuitiv) sunt ca acesta este impotriva pierderilor si nu poate emite statistici. Pentru intuitie, „pierderile cantaresc mai mult decat castigurile”. Lucrurile rele, in general, par sa ne impresioneze mai mult decat lucrurile bune. Psihologul John Gottman a enuntat ca, pentru ca o relatie sa ramana stabila, este nevoie de cel putin cinci interactiuni bune pentru a anula o interactiune rea. Chiar si in pasiune exista contabilitate, iar scorurile negative cantaresc mai mult decat cele pozitive.
Gestiunea mentala este o abilitate estentiala pentru o specie sociala intensa plina de indivizi care in mod constant fac favoruri si obtin avantaje din interactiunea unuia cu celalalt. Aceasta este, insa, diferita de gandirea statistica. Intotdeauna cautam dupa cauza – in particular cauze umane – si suntem foarte predispusi sa concluzionam ca un eveniment l-a cauzat pe altul, atunci cand observam o asociere intre cele doua evenimente.
In virtutea paragrafului de mai sus, nici macar nu intelegem pe deplin „cum arata” intamplarea. In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, bombele aruncate de germani au ratat cateva cartiere din sudul Londrei, ceea ce i-a determinat pe englezi sa suspecteze ca spioni inamici s-ar fi ascuns in acele zone. Analiza statistica, totusi, a aratat ca ceea ce parea a fi o strategie a fost rezultanta sansei.
In situatiile in care oamenii se straduiesc sa afecteze evenimente, alte posibile influente se sting in fundal, ignorate. In perioada in care Kahneman activa ca si psiholog militar in Israel, acesta a intalnit instructori de zbor care insistau ca laudarea performantei ridicate este contra-productiva. Instructorii au observat ca pilotii laudati pentru executia unei manevre foarte bine, o vor efectua mai rau a doua oara, pe cand pilotii certati pentru o manevra gresita o vor executa mai bine a doua oara. Instructorii au omis sa aprecieze ca, prin natura variatiilor, o tentativa notabil buna sau o incercare eronata vor fi urmate, in aproape toate cazurile, de o executie apropiata de medie: mai rea daca cea de inainte a fost foarte buna, mai buna daca cea de dinainte a fost foarte rea. Altfel spus, media este intotdeauna valabila ca si etalon, pe cand extremele („exceptional” si „foarte rau”) sunt influentate si de sansa.
O observatie recenta din experienta autorului in Israel, asupra deciziilor de eliberare conditionata ale judecatorilor, arunca o lumina si mai nelinistitoare asupra facultatilor de gandire rationala a indivizilor aflati in pozitii cu autoritate. Sansele detinutilor de eliberare conditionata au atins circa 65% dupa ce judecatorii au servit masa, insa au coborat spre zero atunci cand judecatorii urmau sa serveasca masa. Explicatia nu este aceea ca foamea ii transforma pe judecatori in niste razbunatori, ci aceea ca gandirea rationala solicita energie. Per ansamblu, doar 35% dintre cererile de eliberare conditionata au fost acceptate, asadar epuizarea judecatorilor i-a influentat catre pozitia de refuz.
Ingrijorator pentru idealul nostru de justitie, aceasta descoperire ilustreaza perfect de ce gandirea rapida vine pe primul loc si gandirea inceata pe locul al doilea. Judecatorii au devenit obositi si infometati. Majoritatea oamenilor si-au petrecut existenta obositi sau flamanzi sau chiar ambele in acelasi timp. Iar in astfel de conditii, oamenii sunt in particular vulnerabili. Gandirea rapida permite oamenilor sa se descurce atunci cand nu-si pot permite sa aloce resurse pentru gandirea lenta. Asadar, crearea unei situatii coerente doar cu informatiile disponibile imediat, cateodata, trebuie sa fie suficienta.
Gandirea rapida nu reprezinta doar un mijloc de a face fata unei situatii de criza sau deficienta, totusi. Kahneman ii lauda acuratetea generala, eficienta si flexibilitatea: daca Sistemul 1 nu poate gasi raspunsul pentru o intrebare, va gasi o intrebare mai usoara si va raspunde la aceea. Insa tot el admite ca sistemul automat de gandire „nu poate fi cu adevarat educat”. Momentele in care ai nevoie cel mai mult de gandirea rapida sunt exact momentele in care nu te poti opri pentru a verifica daca nu cumva cazi in erori cognitive…
Daca stii ce inidicii sa cauti, totusi, poti dezvolta o imagine mult mai clara cu privire la greselile altor oameni. Kahneman ofera cititorilor sai un vocabular pentru a descrie polarizarile gandirii, intr-un text care sondeaza atat propria-i munca, cat si „terenul” din care aceste concepte psihologice au fost culese, verificate si enuntate.
Acest sumar este pe departe prea scurt pentru a captura complexitatea lucrarii Gandire rapida gandire lenta si lectura acestei carti aduce foarte multe alte observatii si intelegeri, in afara acestei recenzii. De exemplu, aflam cum expertiza si euristica sunt surse ale intuitiei, ori cum o gandirea unei persoane poate fi influentata prin inducere externa (programare neuro-lingvistica) si multe, multe altele. Pentru a evidentia cate resurse ofera aceasta lucrare, voi face listarea cuprinsului. Gandire rapida gandire lenta are 752 de pagini pline de cunostinte – o lectura cursiva, prietenoasa, usor de inteles. Este disponibila la editura Publica.
PARTEA INTAI: Doua sisteme – 1. Personaje din poveste; 2. Atentie si efort; 3. Controlorul lenes; 4. Masina asociativa; 5. Lejeritatea cognitiva; 6. Norme, surprize si cauze; 7. O masina de tras concluzii pripite; 8. Cum se emit judecatile evaluative; 9. Raspunsul la o intrebare mai usoara.
PARTEA A DOUA: Euristici si biasuri – 1. Legea numerelor mici; 2. Ancore; 3. Stiinta disponibilitatii; 4. Dicponibilitate, emotie si risc; 5. Specialitatea lui Tom W; 6. Linda: mai putin inseamna mai mult; 7. Cauzele taie statistica; 8. Regresiunea spre medie; 9. Moderarea predictiilor intiutive
PARTEA A TREIA: Increderea de sine excesiva – 1. Iluzia intelegerii; 2. Iluzia validitatii; 3. Intuitii versus formule; 4. Intuitia experta: cand putem avea incredere in ea?; 5. Perspectiva exterioara; 6. Motorul capitalismului.
PARTEA A PATRA: Alegeri – 1. Erorile lui Bernoulli; 2. Teoria estimarii sanselor; 3. Efectul de posesie; 4. Evenimente nefaste; 5. Modelul cvratipartit; 6. Evenimente rare; 7. Politici de risc; 8. Scorul emotional; 9. Inversari; 10. Incadrari si realitate.
PARTEA A CINCEA: Doua euri – 1. Doua euri; 2. Viata ca o poveste; 3. Experienta starii de bine; 4. Cum gandim despre viata.
Gandire rapida gandire lenta de David Kahneman este disponibila la editura Publica
