[mkdf_dropcaps type=”normal” color=”red” background_color=””]A[/mkdf_dropcaps]m amanat foarte mult intalnirea cu Ismail Kadare desi il aveam pe lista de cel putin un an de zile. In momentul in care am asistat anul acesta in cadrul Bookfest la lansarea ultimului sau roman tradus la noi, Viata, jocul si moartea lui Lul Mazrek, planurile mele s-au concretizat in sfarsit si am plecat acasa cu unul din cele cateva exemplare ramase la stand.
Nu sunt foarte familiarizata cu opera lui Kadare, dar, din diversele articole si recenzii pe care le-am citit mai ales pe alte bloguri literare, temele abordate in mare parte de acest scriitor par a fi legate de legendele si traditiile populare ale albanezilor, cat si de regimul totalitar comunist. Romanul de fata nu se abate de la tematica deja cunoscuta, doar ca de retinut ar fi in mod deosebit legaturile dintre personajele care dau viata actiunii pe fundalul ultimilor ani de dictatura.
Un punct interesant de plecare in discutia despre aceasta carte ar fi insasi poza de pe coperta care este pusa cu susul in jos. La o prima vedere, alegerea editurii ar putea parea ciudata, dar, pe masura ce lectura capata contur realizezi ca nimic nu e ceea ce pare, ca totul se desfasoara conform unui plan ascuns, dejucat in ultimele pagini ale romanului.
Dupa cum este prefigurat din titlu, Viata, jocul si moartea lui Lul Mazrek prezinta cateva franturi din destinul personajului cu nume omonim. Tanarul, cu valeitati si sperante artistice primeste ordinul de prezentare in armata, moment in care intamplarile iau o turnura interesanta. Unitatea in care isi va face stagiul este la malul marii, in statiunea Saranda, cunoscuta pentru trecerile ilegale in Grecia. In paralel, intra in scena personajul principal feminin, Vjollca Morina, stagiara la o banca, caracterizata mai ales printr-o sexualitate debordanta, trasatura mai rar elogiata la eroinele de roman, chiar si in cele moderne. Ismail Kadare nu se sfieste sa contureze portretul unei tinere de o frumusete ravasitoare, a unei spioane demna de scenariile hollywoodiene, care este angajata de catre stat pentru a intretine legaturi amoroase cu potentialii fugari. Sub soarele arzator al verii, propice iubirilor pasionale de o vara, legatura dintre Vjollca si Lul se desfasoara navalnic: “Nu se spune fara temei ca, in cele mai multe cazuri, exista un scurt moment in care are loc distribuirea inegala a iubirii: unul primeste o parte, pe cea tulbure, din ai carei munti de zgura se naste diamantul, iar celalalt partea luminoasa, diamantul insusi. E acel moment fatal in care se decide cine va fi posesorul si cine cel posedat.”
De retinut in acest roman este si decorul ales de catre autor, Saranda aflandu-se la o distanta foarte mica de situl arheologic Butrint, un loc ale carui origini, potrivit legendelor, se afla in stransa legatura cu istoria Troiei. In Eneida, Virgil relateaza cum Aeneas descopera la Butrint o Troie in miniatura, condusa de fiul lui Priam, Helenus si de vaduva lui Hector, Andromaca[i]. Asemenea unei tragedii grecesti, nu lipseste din actiunea prezenta punerea in scena a unei fapte dramatice jucata cu maiestrie de catre Lul, corul care isi mentine rolul de observator, legaturile homosexuale din armata (pornind de la ideea ca in Sparta relatiile intre soldati imbunatatesc performantele), cat si rolul nebunului care spune adevarul desi nu este crezut de nimeni (in cazul nostru olandezul care povesteste de mortul care s-a ridicat sa bea apa). Lul isi joaca rolul cu toata dedicatia de care este in stare, invitand-o chiar la “premiera” pe iubita sa Vjollca spunandu-i „vino maine sa ma vezi”, ignorand faptul ca interventia lui face parte dintr-o schema politica cu repercusiuni ce ies la iveala abia peste cativa ani.
Dincolo de a fi o carte cu iz de tragedie greceasca, Viata, jocul si moartea lui Lul Mazrek vorbeste despre abuzurile sistemului comunist in Albania, despre duritatea vietii de armata, dar exploreaza cu nonsalanta si aspecte legate de instinctul sexual la femei fara a le condamna. Cu o actiune cursiva si rapida, un sfarsit bulversant si o idila romantica de vara, Kadare creaza un roman potrivit pentru mai multe gusturi literare, un roman ce te face sa-ti doresti sa vizitezi Albania si sa-i descoperi frumusetile. Pe mine cel putin m-a facut dornica sa petrec un concediu in Saranda si sa vad Butrintul.
[i] (http://metropotam.ro/Orase/Butrint-art6565834922
