Tarantino: sange, violenta, intorsaturi de situatie, personaje atent construite si un mod deosebit de a spune o poveste. Prin filme precum Reservoir Dogs (1992), Pulp Fiction (1994), Kill Bill (2003), apreciate atat de critici, cat si de spectatori, Quentin Tarantino a fost etichetat drept un regizor care face entertainment de calitate. The Hateful Eight (2015) este al doilea western al sau, dupa Django Unchained (2012).
Filmul este captivant in primele minute, printr-un cadru cu o statuie cu Iisus rastignit pe cruce, intr-o zona inzapezita, de deal. Imaginile sunt insotite de o melodie ce tinde a horror/ thriller (inspirata din filmul The Thing – 1982, r. John Carpenter), compusa de maestrul Ennio Morricone, care nu este la prima colaborare cu Tarantino si care a fost compozitor la Bunul, raul si uratul (1966, r. Sergio Leone), A fost odata in America (1984, r. Sergio Leone), Legenda lui 1900 (1998, r. Giuseppe Tornatore). Cu un astfel de inceput, apare o deosebita curiozitate pentru a sti care este povestea filmului.
In aceasta zona inzapezita, o trasura incearca sa-si gaseasca drumul. In trasura se afla vanatorul de recompense John Ruth (Kurt Russell), care merge spre orasul Red Rock pentru a primi recompensa de 10.000 $ pentru prizoniera sa, Daisy Domergue (Jennifer Jason Leigh). Pe drum se intalnesc cu un alt vanator de recompense, Maiorul Marquis Warren (Samuel L. Jackson), si cu Chris Mannix (Walton Goggins), care pretinde ca trebuie sa ajunga in Red Rock pentru a fi numit serif.
Din cauza unei furtuni, cei patru, alaturi de birjarul numit O.B Jackson, sunt nevoiti sa faca un popas la galanteria lui Minnie. Spre surprinderea lui Warren, care cunostea locul, de galanterie se ocupa un mexican pe nume Bob (Demián Bichir), care spune ca Minnie este plecata. Inauntru ii asteapta Oswaldo Mobray (Tim Roth), Joe Gage (Michael Madsen) si generalul Sandy Smithers (Bruce Dern). Desi fiecare isi spune povestea, Warren crede ca cineva minte si este acolo pentru a o salva pe nelegiuita Domergue si devine vigilent.
Din acest moment, ritmul filmului devine mult mai alert. Nimeni nu mai poate avea incredere in nimeni. Imi aminteste de un joc numit Town of Salem, unde exista cetateni si mafie. Cetatenii trebuie sa afle cine sunt mafiotii si sa-i spanzure, iar mafiotii trebuie sa-i omoare pe cetateni. Nimeni nu stie ce rol au ceilalti. Jocul este unul psihologic, pentru ca trebuie sa vorbesti cu ceilalti jucatori si sa-i convingi ca esti de partea binelui (fie ca esti cetatean, fie ca esti mafiot). La fel se intampla si in The Hateful Eight, doar ca deciziile sunt luate de regizorul-scenarist Quentin Tarantino, iar tu, ca spectator, nu poti decat sa admiri ingeniozitatea scenariului.
Un minus al filmului este durata de 3 ore, pentru ca dureaza foarte mult pana ajunge trasura la galanterie. Putea fi adus fara probleme la 2 ore si jumatate. Este, insa, un inconvenient peste care se poate trece cu vederea, pentru ca Tarantino vine cu ceva nou. Vom vedea violenta si mult sange (de efectele speciale s-a ocupat Greg Nicotero, care a lucrat la The Walking Dead). Personajele sunt foarte carismatice, cu dialoguri nu foarte profunde, dar foarte placute si distractive. Intorsaturile de situatie sunt din plin. Pe langa toate acestea, elementul nou este comicul. Filmul este foarte amuzant, aproape scris ca o comedie. De putine ori mi s-a intamplat sa rad in cinema, dar The Hateful Eight chiar a fost plin de umor. Are comic de situatie (Domergue nu are niciun stres ca urmeaza sa fie spanzurata), de limbaj (in special glume despre negri), de caracter (aproape toate personajele sunt construite pentru a fi amuzante, intr-un fel sau altul).
Demne de mentionat sunt interpretarile lui Jennifer Jason Leigh si Tim Roth. Jennifer Jason Leigh s-a transpus incredibil in rolul lui Daisy Domergue. Este foarte carismatica si o privesti cu interes in fiecare secventa, in special pentru ca este imprevizibila. Expresiile si gesturile ei redau un caracter flegmatic si putin nebun. Tim Roth (Oswaldo Mobray), din contra, reda un personaj care incearca sa se integreze si sa tina situatia sub control. Personajul sau vorbeste repede si zambeste tot timpul. Imi amintea de Christoph Waltz in unele secvente din Inglourious Basterds.
The Hateful Eight este, cu siguranta, un film bun de vazut in cinema. Poate ca nu este cel mai bun film al lui Tarantino, dar este foarte distractiv si amuzant. Imi imaginez cum Tarantino sta in sala de proiectie, priveste spectatorii si, la finalul filmului, spune precum Russell Crowe in Gladiatorul (2000): Are you not entertained?
NOTA: 8
________________________________________
sursa cover photo: http://www.independent.co.uk
