Trecutul ascunde numeroase opere de arta de o adancime absoluta, lucru valabil pentru orice ramura culturala. In cazul cinematografiei, daca ne gandim la spatiul european e suficient sa ne amintim de regimul comunist si amplificarea sa in partile estice, care a condamnat de-a lungul timpului o sumedenie de lucrari colosale. Chiar si in partile centrale, de exemplu, Polonia, locul din care provine aceasta capodopera science-fiction, numita On the Silver Globe, manifestarile artistice au fost supuse aceluiasi tip de austeritate, avand in vedere ca tara cu pricina a resimtit repercusiunile includerii sale in Imperiul Rus pentru o perioada semnificativa. Dincolo de atmosfera de cosmar care domina acest film, reflectia asupra conditiei umane prin intermediul calatoriilor spatiale scoate la iveala problematica religiozitatii ca factor generator de confuzie si supunere pentru masele de oameni, ceea ce indirect trimite la metodele de constructie a tuturor sistemelor politice care au putut sa existe vreodata. Cu siguranta ca acest tip de abordare poate irita chiar si autoritatile politice contemporane din multe teritorii, asa ca nu mai incape indoiala in privinta reactiei guvernului comunist polonez din vremea anilor ‘70.
Productia filmului On the Silver Globe, in regia lui Andrzej Zulawski a fost intrerupta in anul 1978 la ordinul ministrului adjunct, care se ocupa la acel moment de sectorul cultural. Odata cu aceasta decizie, inregistrarile, decorurile si costumele au fost distruse aproape in totalitate. Insa cativa membri ai echipei de productie au salvat cateva obiecte si le-au ascuns in propriile locuinte, iar regizorul Zulawski a reusit de asemenea sa recupereze o copie incompleta a filmului. Pentru ca intre timp puterea comunista se diminuase, procesul de realizare a filmului a fost reluat si finalizat in 1988, an in care a avut loc si premiera la Festivalul de film de la Cannes. Zulawski a decis ca acolo unde lipseau inregistrarile, evenimentele sa fie narate de el insusi, iar ca fundal vizual, acesta a adaugat cadre aleatorii care infatiseaza oameni si locuri din Polonia.
Baza scenariului sta in seria The Lunar Trilogy, scrisa chiar de unchiul regizorului, Jerzy Zulawski, intre anii 1901-1911. Intriga din lucrarea cinematografica intervine odata cu misiunea de explorare a unor cosmonauti, in vederea descoperirii unui nou habitat potrivit pentru specia umana. Astfel, ajung pe o planeta straina patru astronauti, printre care o femeie, iar unul dintre ei moare la scurt timp de la aterizare din cauza unor accidente petrecute pe drum. Femeia da nastere primului copil care se dezvolta mult mai repede decat s-ar fi intamplat pe Pamant. Urmeaza alti copii si destul de curand se intemeiaza o colonie care va capata proportii considerabile. Parintii astronauti ajung sa se comporte si sa fie priviti ca niste divinitati de catre copiii care, la randul lor vor duce acest fel de atitudine religioasa mai departe. In prima parte a filmului, naratiunea se formeaza pe modelul unui fenomen al subconstientului, pentru ca spectatorul este fortat sa vada actiunile prin obiectivul camerei de filmat, folosita in mare parte de unul dintre personajele principale, adica tatal astronaut, care trebuia sa documenteze viata pe aceasta planeta. Redarea cadrelor inregistrate de acest personaj nu urmareste chiar cea mai logica schema de a expune o poveste si de aici si senzatia spectatorului ca devine martor al unui vis. Oricum, lucrurile evolueaza de la straniu la extrem de straniu, intr-o lume in care costumul de astronaut devine parte a ritualului funerar. In al doilea fragment apare tema profetiei, iar un alt astronaut vine pe aceasta planeta in scop de cercetare, insa prezenta lui este automat asimilata ca fiind una divina.
Daca la inceput, organizarea comunitatii formate trimite la o imagine sociala creata prin imbinarea decontextualizata a unor concepte samanice, tribale cu cele pagane, in continuare nuanta dominanta se leaga de crestinism. Astfel se accentueaza ideea separarii si a concesiei spirituale. In ambele cazuri, Zulawski se foloseste de realismul magic ca instrument principal de ilustrare, iar in ceea ce priveste considerentele tehnice, intreaga productie dovedeste un apogeu al genialitatii, incepand de la scenografie pana la incadrare si cromatica. Se cuvine de asemenea sa constientizam diferenta colosala care se impune intre abordarile science-fiction dezvoltate in Statele Unite ale Americii, sau uneori in Europa Occidentala, pe de-o parte si in Europa de est, pe de alta, pentru a observa cum influentele din aceste regiuni s-au extins. Daca in prima categorie, accentul cade pe spectacularul desfasurat prin temele legate de prada si pradator, invazie si cucerire, explorare si contaminare, in cea de-a doua, calatoriile cosmice implica in mare parte analiza fiintei umane prin figurarea instinctelor in antiteza cu ratiunile sale.
Bineinteles ca atunci cand vine vorba despre On the Silver Globe, nu lipsesc comparatiile cu faimosul roman Dune, conceput cu cateva decenii mai tarziu. De asemenea, operele lui Andrei Tarkovsky sau Alejandro Jodorowsky sunt aduse ca referinte in descrierile acestui film, insa singurele elemente comune in aceste cazuri sunt unicitatea limbajului vizual si stralucirea viziunii filozofice.
Referinte:
Brandon Harris, „Rep Pick: On the Silver Globe”, The L Magazine,
Ethan Robinson, „On the Silver Globe”, Stylus Magazine,
Jeremiah Kipp, „On the Silver Globe”, Slant Magazine,
