[mkdf_dropcaps type=”normal” color=”red” background_color=””]S[/mkdf_dropcaps]crisoarea de mai sus este gazduita de Mani Bhavan (Muzeul Ghandi) din Mumbai. Pare un dialog improbabil intre doi prieteni buni, insa e cert ca Gandhi nu a primit niciodata un raspuns la aceasta misiva. Scrisoarea face un apel catre Hitler, rugandu-l sa-si reconsidere politicile care vor conduce catre razboi, iar tonul este cel putin respectuos.
Admirabil la aceasta scrisoare, in particular, este simplitatea textului, ca cel al unui copil. Lui Hitler i se spune, efectiv, cat de usor este sa puna capat starii conflictuale, fara nici cel mai mic efort. Gandhi evita inteligent trimiterile catre fundamentele de care Hitler e condus si in numele carora s-ar putea desfasura viitoarele sale actiuni, insa evidentiaza care vor fi consecintele acestora, iarasi in termeni incerti. Ne putem numai imagina furia pe care aceste randuri ar fi generat-o, daca ar fi ajuns pe biroul lui Hitler.
Putina contextualizare istorica este necesara aici: Scrisoarea lui Gandhi catre Hitler a fost redactata pe 27 august 1939. Hitler deja anexase Austria in anul anterior. Pana in martie 1939, „Sudetenland”-ul Cehoslovaciei se predase deja lui Hitler, iar restul tari va fi invadat la scurt timp si divizat in doua parti (una constituita intr-un Protectorat, cealalta intr-o afiliere la teritoriul Germaniei). Probabil ca dupa aceste evenimente Gandhi a fost indemnat de prietenii sai sa-i scrie lui Hitler, intr-o incercare de a-l tempera pe acesta si de a evita un razboi la scara mondiala.
In orice caz, aceasta scrisoare probabil ca nu a ajuns la timp. Pe 1 septembrie 1939, Germania si partea anexata a Cehoslovaciei au invadat Polonia. Franta si Marea Britanie anuntasera cu putin timp inainte angajamentul fata de independenta Poloniei, curs al evenimentelor ce aveau sa inceapa cu adevarat cel de-al Doilea Razboi Mondial, razboi ce va revendica vietile a 75 de milioane de oameni.
Incercarea lui Gandhi de a interveni pentru conciliere poate fi considerata cel putin naiva, de catre unele persoane. Insa trebuie reamintit ca adevaratele atrocitati ale regimului nazist inca nu erau cunoscute, nici anticipate. Toti stiau de atitudinea antisemita a lui Hitler impotriva evreilor si a altor minoritati, insa nimeni nu ar fi banuit adevaratele implicatii ale acesteia.
Adresarea prietenoasa a lui Gandhi catre Hitler ar putea surprinde, insa aceasta se datoreaza felului in care indienii acelor timpuri obisnuiau sa se adreseze strainilor. Fiind un apel catre latura buna a lui Hitler (Gandhi aici este cu siguranta eternul optimist), era extrem de important sa nu existe nici un fel de evidentiere sau trimitere catre greselile politice anterioare ale lui Hitler, sau mentiuni ale abuzurilor impotriva umanitatii – acestea ar fi asigurat ignorarea completa a scrisorii.
La doar cateva zile dupa ce aceasta scrisoare a fost scrisa, Polonia a fost invadata si ceea ce Gandhi incerca sa-l determine pe Hitler sa evite, s-a intamplat.