RUSOAICE CARE AU INSPIRAT GENII (2)

Prima parte a articolului poate fi citita aici.

Aragon. Eliza Triolet

Elle Iurevna Kagan cunoscuta sub numele de Eliza Triolet si sora mai mica a lui Lili Brik[1]. Surorile Kagan au ramas in istoria culturii ca femei fatale, muze ale poetilor Maiakovski[2] si Louis Aragon[3]. Maiakovski, de pilda, a intalnit-o intai pe Eliza iar apoi, aceasta i l-a cedat cu usurinta pe viitorul poet sovietic surorii sale (casatorita la vremea aceea). Unul dintre cei mai aprigi admiratori ai Elizei a fost Viktor Sklovski: “Te iubesc nespus, a scris el, vreau doar sa ma intind si sa mor”. Refuzand categoric toti admiratorii din patrie, Eliza se casatoreste cu ofiterul francez Andre Triolet, dar casatoria nu a fost dintre cele mai fericite. Intr-o scrisoare catre sora sa, Eliza a scris ca in familia ei “relatiile sunt libertine”. In ceea ce priveste acest tip de legaturi, ele nu s-au dovedit benefice, cei doi despartindu-se curand.

Peste cativa ani, Eliza il intalneste pe Louis Aragon. Ambele surori Kagan aveau abilitati uimitoare de a manipula barbatii. Eliza a reusit sa il dezbare pe Aragon de suprarealism si homosexualitate, acesta devenind, alaturi de Triolet, comunist. Aragon s-a alaturat partidului comunist, a vizitat Uniunea Sovietica si a colaborat cu jurnalul L’Humanite. Inainte de moarte, Aragon socotea: Nu sunt acela care ati vrut sa devin. Mi-am nenorocit viata. Asta e. Eliza Triolet nu a fost doar sotia lui Aragon, ci si o cunoscuta scriitoare. A fost chiar laureata a premiului Goncourt si a premiului Bratsvo. Triolet i-a tradus pe Cehov si Maiakovski si a fost co-autor al scenariului filmului Normandie-Nieman. Aragon si Triolet sunt ingropati in curtea casei lor de la tara, in Saint-Arnuan-Eveline. Pe piatra funerara se afla un citat din romanul Elizei: Mortii sunt lipsiti de aparare. Dar speram ca ne vor proteja cartile noastre.

RUSOAICE CARE AU INSPIRAT GENII (2) — Louis Aragon, Elsa Triolet, André Breton, Paul Éluard si Maria Benz I sursa foto: http://evaisinsidehercat.tumblr.com

Picasso. Olga Hohlova

Tatal Olgai Hohlova a fost locotenent in armata tarului, iar viitoarea balerina a primit o educatie buna. Cu toate ca profesia de balerina nu prea avea de face cu statutul de fiica de colonel, Olga si-a urmat visul, intrand chiar in trupa lui Diaghilev[4]. In timpul unei repetitii pentru spectacol, la Roma, Olga l-a remarcat pe Pablo Picasso. Diaghilev, ca o persoana respectabila, l-a avertizat pe Picasso ca rusoaicele sunt fete serioase, si ca trebuie sa se casatoreasca. Picasso nu s-a impotrivit. In timpul turneului Parada la Barcelona, Picasso le-a prezentat-o pe Olga parintilor sai. Desi nu era spaniola, Olga i-a cucerit pe parinti pictorului cu manierele sale impecabile. Primii ani dupa casatorie au fost fericiti, dar apoi a inceput schimbarea treptata a lui Picasso. Nu o data a incercat sa se desparta de el, dar nu a acceptat – pentru ca in cazul acesta, jumatate din tablourile lui ar fi trecut in posesia Olgai. Olga a murit de cancer in 1955, dar Picasso nu a participat la inmormantare pentru ca era ocupat cu lucrul la un tablou.

Keynes. Lidia Lopuhina

Viata Lidiei Lopuhina este cu adevarat uimitoare. Fiica de tarani, devine sotia eminentului economist al secolului XX, englezul John Keynes. Destinul a dus-o pe Lidia la scoala de balet, apoi a intrat in trupa lui Diaghilev. In timpul unui turneu, Lopuhina l-a remarcat pe Keynes. Cucerirea a durat mult, pentru ca economistul nu era un om trivial: era, mai curand, indragostit de munca sa. Interesant este ca in tot acest timp, toate cartile sale vorbesc despre Lidia. Legatura cu Lidia nu era cunoscuta de catre prietenii lui Keynes. La inceput, nu era acceptata din cauza clasei sale sociale, fiind considerata o “prostuta” ignoranta. Acest lucru nu era de mirare, dat fiind faptul ca el era membru al clubului Bloomsbury – societate a intelectualilor englezi.

Are sufletul unei veverite. Nu se poate spune ceva mai frumos depre ea. Poate sta cu orele sa-si frece nasul cu labuta. – scria Virginia Woolf despre Lopuhina. Lidia, laudand-o pe Virginia in cuvinte ascutite, spunea despre aceasta: Cuvintele Virginiei sunt ca un buchet de flori cu miros dulce. Lidia Lopuhina era cunoscuta pentru temperamentul ei vulcanic dar era, in acelasi timp, perspicace si inteligenta. De altfel, era apreciata in cercul de la Cambridge. Nu doar ca e inteligenta pentru o balerina, ci e mai inteligenta decat multi, iar Keynes are alaturi cel mai bun creier din tara, spunea despre Lopuhina Herbert Wells. In afara de asta, balerina era prietena cu Picassso si Wittgenstein. Cand sotul i s-a imbolnavit grav, Lidia a stat zi si noapte alaturi de el, servindu-i ca infirmiera si secretara. I-a supravietuit treizeci de ani, dar in tot acest timp a dus o viata retrasa si nu a lasat in urma sa memorii scrise.