[mkdf_dropcaps type=”normal” color=”red” background_color=””]A[/mkdf_dropcaps]desea, rusoaicele nu numai ca au determinat directia dezvoltarii artei, ci chiar mersul intregii lumi. Ele au devenit muze pentru pictorii de geniu si pentru poeti, au modelat viziunea filosofilor si au ajutat economia.
Dali. Eluard. Elena Diakonova
Elena Diakonova s-a nascut in Kazan intr-o familie modesta. Tatal sau s-a stins timpuriu; la saptesprezece ani, Elena s-a mutat la Moscova unde a locuit impreuna cu mama sa in casa tatalui vitreg. La Moscova, Elena a frecventat acelasi gimnaziu ca sora lui Tvetaeva[1]. In acest timp s-a imbolnavit de ftizie si a plecat sa urmeze un tratament medical in Elvetia, in cunoscuta statiune Davos. Aici ea a devenit Gala. Astfel o numea tanarul francez, Eugene Grindel, care se gasea si el aici pentru tratament si care mai tarziu si-a luat pseudonimul de Paul Eluard (prenume imprumutat de la unchiul sau, iar numele de la bunica). In 1917 tinerii s-au casatorit, dar viata lor familiala nu s-a putut numi nici lipsita de griji, nici traditionala.
La patru ani dupa nunta, Gala si Eluard au vizitat expozitia pictorului Max Ernst la Koln. Gala a inceput sa pozeze pentru Max si a devenit amanta acestuia. Dar lucrurile nu se opresc aici. Max Ernst s-a mutat in casa lui Eluard, iar cei trei au locuit impreuna, niciunul nedezvaluindu-si “uniunea tripartita”.
Dupa opt ani, Eluard si Gala l-au vizitat pe Salvador Dali, pe care intalnirea cu Gala l-a influentat foarte mult in creatiile sale. Acesta s-a indragostit, cum s-ar spune, definitiv si irevocabil. Divortul de Eluard a avut loc in 1943, dar casatoria cu Dali nu a fost oficializata de Gala pana la moartea lui Paul. Traind cu Dali, ea si-a insusit toate treburile gospodaresti si sarcinile financiare, pentru ca Salvador sa poata crea, sa nu fie distras de nevoile cotidiene. Viata sotilor nu a fost “un colt de rai”; legaturile erau libertine, cu infidelitati care erau privite ca ceva firesc din partea amandurora.
In anii din urma, Dali i-a cumparat sotiei castelul Pubol unde locuia singura si se putea bucura de compania tinerilor ibovnici. Acest lucru nu il stingherea pe Dali care a locuit cu muza sa timp de sapte ani, ultima parte a vietii fiindu-i umbrita de subrezirea sistemului nervos.
Matisse. Lidia Delektorskaia
Lidia Delektorskaia s-a nascut la Tomsk in 1910. Pana in al doilea deceniu al secolului XX, copilaria sa poate fi numita fericita. Dupa aceea fericirea a luat sfarsit. La inceputul anilor ’20, in Siberia a izbucnit epidemia de tifos si holera. Ambii parinti ai Deletorskai au murit, aceasta fiind crescuta de o matusa.
In 1923 matusa si copiii sai, impreuna cu nepoata, au emigrat in Manciuria. La Harbin Lidia a absolvit liceul rusesc, iar apoi a fost mutata in Franta, “Mecca” primului val de emigranti. La nouasprezece ani s-a casatorit cu un emigrant rus, dar casatoria nu parea fericita. Tinerii nu aveau nimic in comun in afara de aceleasi nostalgii si aceeasi limba.
In 1932 Delektorskaia a aparut in casa lui Matisse. A sosit in urma unui anunt pentru postul de asistenta a artistului. La acea vreme Matisse lucra la cunoscutul sau “Dans”. Dupa o jumatate de an tabloul a fost terminat, iar Lidia a ramas din nou fara slujba. Pe neasteptate, soarta a binecuvantat-o pe Delektorskaia – a fost din nou invitata in casa lui Matisse, de data aceasta in calitate de infirmiera pentru doamna Matisse. La inceput, “infirmiera” sosea dimineata, iar seara pleca, dar apoi a acceptat sa ramana in casa, sa lucreze “cu cazare si masa”.
In casa lui Matisse Delektorskaia a petrecut douazeci si doi de ani, pana la moartea artistului. I-a fost muza si o prietena adevarata. Dupa moartea lui Matisse, Lidia Delektorskaia a inceput sa ii adune si sa ii cumpere desenele, cartile si gravurile, dar nu cu scopul de “a le vinde mai departe”, ci cu un scop exceptional si nobil: sa doneze mostenirea lui Matisse muzeelor rusesti. Nu a primit bani, iar singurul sau castig a fost un dar nepretuit – expozitiile. Expozitia din Sala celor douazeci de coloane de la Ermitaj e constituita in totalitate din darurile Delektorskai.
__________________________________________________________
Cover photo: Dali si Elena Diakonova, sursa: http://trueliesss.tumblr.com
Articol tradus, sursa: http://russian7.ru/2015/11/kakih-geniev-vdohnovljali-russkie-zhenshhiny
[1] Marina Tvetaeva (1892 – 1941), poeta, unul dintre cei mai importanti reprezentanti ai “veacului de argint” din poezia rusa alaturi de Aleksandr Blok, Ivan Bunin, Anna Ahmatova, Boris Pasternak etc. (n.n.)
Comments 1