Din frageda pruncie “am absorbit” educatia si regulile de acasa printre care cea a adresarii respectuoase: ‘’tu’’ pentru persoane apropiate, familie, prieteni de aceeasi varsta si formularea: ‘’dumneavoastra, ‘’dumneata’’, ‘’domnul’’, ‘’doamna’’ cand ma adresam strainilor, celor mai in varsta, si chiar bunicii sau bunicului, asa cum procedau si parintii mei: ‘’mamaie, dumneata crezi ca…’’.
Dar este intr-adevar “dumneavoastra” forma de respect suprem sau ne place doar sa ne pierdem in titluri si formulari, iar respectul provine de fapt din alte surse si presupune alte forme de manifestare?
Traind in Suedia, am scapat de stereotipul formularilor protocolare si pompoase. Toata lumea e tratata de la egal la egal, toata lumea este ‘’tu’’ si nimeni nu este ofuscat, nu se simte jignit si nu ridica din sprancene.
Pana in anul 1960, si in Suedia lucrurile functionau pe sistemul vechi si oamenii se adresau celorlalti cu titlul conferit de calificarea profesionala sau gen: inginer, doctor, profesor, cat si dumneavoastra, domnul sau doamna. De exemplu, daca o femeie avea titulatura de doamna director Berg, se presupunea ca ea este maritata cu numitul director si i-a preluat numele.
In provincia Dalarna insa, care exista si astazi, oamenii incalcau aceasta regula, fiind foarte directi si tutuindu-se fara prea mari batai de cap. Potrivit unei legende din tinut, un tanar print a poposit pe acele meleaguri si, intalnind un fermier, l-a intrebat daca este adevarat ca toti se adreseaza cu ‘’tu’’. Fermierul a confirmat ca ei se adresau in acest mod tuturor, in afara de print si de rege.
Si asa in perioada 1967-1968, a aparut in Suedia ‘’reforma tu’’. A fost o adevarata revolutie a limbii si, mai intai cei din domeniile stiintifice, apoi cei din audiovizual au inceput sa se adreseze la per tu tuturor, inclusiv primului ministru si altor oficialitati.
‘’Reforma tu’’ a fost foarte bine primita, aducand o relaxare a exprimarii si a relationarii cu ceilalti, constituind, nu in ultimul rand, un simbol al egalitatii in drepturi. In ultimii 15-20 de ani a reaparut in limba formularea ‘’dumneavoastra’’, dar este destul de rar folosita.
Pentru mine a fost o usurare si m-am obisnuit foarte rapid sa ma pot adresa oricui cu ‘’tu’’. Dar tin minte o intamplare din Romania de acum un an, cand m-am inscris la un curs de inot si m-am adresat tipului de la receptie cu ‘tu’’, pe model suedez. Nu avea mai mult de 35 de ani, dar s-a uitat foarte uimit la mine si a zis mormait: ‘’dumneavoastra, poate, ca nu ne cunoastem’’.
Cred ca suntem asa de ingrijorati de titluri, abordari si exprimari incat riscam sa pierdem esentialul. Respectul nu se ofera cu un simplu dumneavoastra, nu sta in primul rand in vorbe (goale), ci in modul in care ne purtam unii cu ceilalti, ne sustinem si ne ajutam, ca parte a comunitatii numite “rasa umana”. Cel putin, asa vad eu lucrurile: respecta-ma si spune-mi “tu”!
______________________________________
sursa cover photo: http://skogseva.blogg.se
Am postat cu ceva timp in urma un comentariu, destul de critic la adresa articolului. Totusi a fost sters…Cum e cu libertatea de opinie? Toti avem dreptul la opinie, la fel cum toti avem dreptul la o contra-opinie. De aceea ne dam cu parerea si de aceea exista articole pe net, sa fie citite si comentate.
Buna, Andreea! Nu a fost sters nici un comentariu. Nu avem acest obicei, respectand dreptul la opinie al fiecarui cititor al Raftului cu idei. Nu ne supara critica, nu ne supara laudele. Verifica, te rog, daca ai comentat prin intermediul Facebook, ori prin casuta website-ului de comentarii. Din cate observ, exista un comentariu din partea ta, in „Facebook comments” (imediat sub articol). Despre acel comentariu este vorba?
Critica este binevenita, aici. Nu vom cenzura niciodata comentariile, atata timp cat acestea nu sunt jignitoare, defaimatoare, ori spam. Asadar, multumim pentru ca ai dedicat o particica din timpul tau pentru a ne lasa un comentariu, fie el si critic.
Zi frumoasa!
Bogdan.