Spectacolul Cafeneaua la Maratonul Teatrului Independent Bucharest Fringe 2016

   Maratonul Teatrului Independent – Bucharest Fringe, editia 2016 (a VI-a deja, la numar) este in plina desfasurare. Organizat de Teatrul Apropo, Maratonul a inceput pe 17 septembrie si se va incheia pe 2 octombrie. Editia a VI-a cuprinde peste 40 de spectacole de teatru independent din toata tara, pe care le reuneste la Bucuresti, in cadrul celor 4 sectiuni ale evenimentului: Competitie (22 de spectacole ale stagiunii 2015-2016), One drama (monodrame produse in ultimii ani), Indie Gold (cele mai bune spectacole independente ale ultimilor ani) si sectiunea Serile Teatrului Studentesc (cele mai bune spectacole produse de absolventi ai facultatilor de teatru).

   Teatrele in care se desfasoara Maratonul de Teatru Independent-Bucharest Fringe 2016 si programul complet pot fi gasite aici.

   In prima zi a Maratonului am fost la Teatrul de Arta, unde, de la ora 18.00, in cadrul Sectiunii Serile Teatrului Studentesc, am fost “clientii” spectacolului Cafeneaua, dupa piesa lui Sam Bobrik si Ron Clark. Este spectacolul de disertatie al Madalinei Andreea Ilie, proaspata absolventa a programului master de arta actorului, “Metode de innoire a mijloacelor de expresie” condus de Conf. Univ. Dr. Diana Mihaita in cadrul Universitatii Hyperion, Facultatea de Arte.

   Masteranda, impreuna cu doi cursanti ai Facultatii de Arte din Universitatea Hyperion, Antonia Boanta si Mihai Vasilescu, indrumati de Diana Mihaita, au pregatit acest spectacol – un vis al Madalinei inca de la primul contact cu celebrul spectacol regizat de Horatiu Malaele si pus in scena de acesta impreuna cu Emilia Popescu si Dana Dogaru.

   Studentii nu au fost descurajati de “greutatea” numelor si de succesul confirmat de salile arhipline ani la rand ale spectacolului dlui Malaele ci, din contra, au fost inspirati de acesta si au vrut sa produca un spectacol impreuna cu care sa creasca si sa invete. Si s-au inarmat cu perseverenta si curaj, intocmai ca personajele lor din spectacol. Au avut incredere in unicitatea abordarii lor, in propria capacitate de a intelege, prelucra, simti si reda situatiile propuse de autori.

   Lectia de perseverenta incepe chiar de la textul piesei, Madalina intampinand dificultati in a-l gasi sau obtine pe cel tradus. Solutia partiala a venit chiar prin intermediului unui mic “inamic” al teatrului, internetul. Nu, nu a gasit textul postat sau urcat pe vreo platforma, dar a putut achizitiona piesa in limba originala (engleza) de pe un site american. A durat ceva pana cand a ajuns prin curier. Apoi alte cateva saptamani in care, in fiecare pauza dintre cursurile masterului la care am fost colege, o vedeam pe Madalina cum scotea carticica si agenda si incepe sa lucreze. Gandind, potrivind, alegand sensuri, traducea, scriind de mana, replica cu replica, viitorul spectacol. In cele din urma a transcris totul, a cautat si gasit partenerii potriviti pentru distributie (Antonia si Mihai, desi aflati la inceput de drum, firesc vulnerabili, dar curajosi) si s-au intalnit intr-o cafenea (cum altfel?) pentru prima lectura la masa a piesei.

   Au urmat repetitii pe bucati, generale, cu colegi, primul spectacol cu public. Inscrierile in festivaluri unde au obtinut aprecierea publicului, dar si a specialistilor. Si premiile.

   Povestea pe care ne-o impartasesc ei in spectacol este tot despre perseverenta, despre puterea de a visa, de a crede in visul tau si de a te zbate pentru el. Dar si despre iubire, sacrificii, prietenie si puterea de a merge mai departe. Desigur, extremele au pretul lor, iar perseverenta se poate transforma in incapatanare absurda, daca ne indarjim in a sta departe de realitate. Iar visul implica curaj, viziune, efort si risc deopotriva.

   Personajele spectacolului sunt:

– Wally, visatorul care vrea libertate, independenta si succes si infiinteaza o cafenea in mijlocul desertului

– Louise, sotia lui care, pentru a rasplati iubirea ce i-o poarta Wally, il urmeaza in desert pentru a-i fi alaturi si a-l ajuta sa-si construiasca visul; isi sacrifica insa viata citadina pe care o iubeste si propriile vise

– Janet, cea mai curajoasa visatoare dintre ei, o fata simpla, dintr-un orasel mic, dar cu vise mari care, in drum spre Hollywood – unde vrea sa ajunga un star – poposeste la Cafeneaua proaspat deschisa a celor doi soti.

   Cei trei ne conduc, de-a lungul a catorva ani, prin destinul lor puternic marcat de izolare, tradari, certuri, epuizari, sperante, autoironii, deznadejde, alegeri, toate condimentate cu umor. Ne vorbesc cu zambetul pe buze despre rani, slabiciuni omenesti si atitudinea in fata lor. Fiecare este individualizat, conturat prin felul de a fi si propriile vulnerabilitati. Fiecare dintre ei iti intra in suflet, pana cand ajungi sa te simti parte a familiei pe care o formeaza impreuna.

   Suntem diferiti, iar personajele din Cafeneaua tocmai asta ne invata, sa ne recunoastem si acceptam diferentele, cautand sa ne completam si nu sa ne “corectam” unii pe ceilalti.

__________

Cover photo: Afisul Maratonului Teatrului Independent pe usa Teatrului de Arta I Foto: Iulia Carnaru