Cronica teatru
Ne vedem in Purgatoriu! Cum unde? In parc, la teatru, intr-un pub, la gara. Ca spatii ale intalnirii, ale tranzitiei, toate cele de mai sus pot fi socotite la fel cu sala de asteptare a sufletelor a caror soarta inca nu a fost decisa dupa moartea trupului.
Teatrul de pica ii introduce pe spectatori pe usa Asteptarii si ii invita sa priveasca personajele printr-o oglinda unidirectionala.
Pazitorul Purgatoriului (Tudor Sicomas) are dreptul de a le da cuvantul celor patru personaje si de a le opri reprezentatia pe care o dau fara ca macar sa stie unde se afla si, mai ales, ca din clipa in clipa urmeaza a li se decide destinatia. Va fi sus sau jos?
Profu’ de cersit (Corneliu Reu) tine lectii si in Purgatoriu pentru ca oricand, oriunde, cersitul poate fi colacul de salvare de la mizeria in care ne arunca viata.
Excesul de curatenie ucide caritatea. Asa ca un cersetor profesionist un trebuie sa fie nicioadata nici prea murdar, nici pera curat. Daca vreti sau sunteti nevoiti sa imbratisati aceasta meserie, fiti atenti in ce colectati banii! Cutia de pantofi e cea mai potrivita! Si, mai ales, nu intindeti mana! ”Intindeti” mereu numai privirea spre cei care trec pe langa voi!
Eva (Oana Burcescu) inca nu si-a gasit drumul. Nici macar Marele Judecator nu s-a hotarat unde sa o trimita. Inocenta si iscoditoare, prima femeie se bucura cu uimire de cel asemeni ei, ba chiar descopera focul si dulceata marului. Nu stie unde se afla sau cat va mai avea de locuit intr-un spatiu al sufletelor ratacite.
Maria Magdalena (Lavinia Alexandru), curtezana focoasa cu mii de barbati la picioare, si-a pierdut sufletul in valtoarea vietii frivole pe care o duce. Un personaj ce si-a pierdut drumul in timpul vietii si care nu il gaseste nici dupa moarte, are nevoie de judecata altora pentru a apuca fie pe scara ce urca, fie pe cea care coboara.
Sid (Antonio Tadeus Minca) e un alt suflet parasit care a ales sa plece dintre cei vii cu suflete goale, dar a ajuns prins intre doua lumi.
Privind spectacolul Portrete III ai impresia ca ai in fata carti postale cu diverse scene cotidiene, familiare tuturor, iar dupa ce ai admirat imaginea si citit cu atentie textul de pe verso ramai cu ea in mana nestiind in ce cutie sa o pui: spre rai sau spre iad?
Purgatoriul poate ca e chiar lumea in care traim, poate ca e un loc anume sau o perioada de timp care face legatura intre doua evenimente, poate ca e orice loc al intalnirilor, tocmai pentru ca ele sunt urmate de despartiri.
Portrete III – Purgatoriul cu portrete e un ”reminder” pentru noi toti, care inca avem alegeri de facut, ca orice lucru va fi cantarit la final si ca pentru a ajunge la destinatie avem de parcurs un drum lung.
