Le vedem la petshop sau pe strada, zgribulite de frig. Ne îndragostim pe loc de ele si le luam acasa. Avem grija de ele, le hranim, ne jucam cu ele si, în scurt timp, animalele de companie ajung sa faca parte din familia noastra si nu ne mai putem imagina cum ar fi viata fara catelul, pisica sau papagalul nostru. Se spune despre pisici ca au capacitatea de a capta energiile negative din casa si de a emana energie pozitiva. Iar despre cîini, ca ne sînt fideli toata viata. Dar sanatatea noastra are de cîstigat de pe urma animalelor de companie? Ne raspund la aceasta întrebare medicii veterinari Cristian Badineci si Cristian Enciu de la clinica veterinara Crystal Vet.
“O data cu adoptarea unui animal de companie, viata noastra se poate schimba aproape complet. Am întîlnit oameni alcoolici care, dupa ce si-au luat un catel sau o pisica, au început sa bea din ce în ce mai putin si sa devina mai responsabili. Am vazut, de asemenea, barbati lipsiti de sentimente si introvertiti care, dupa ce familia a adoptat o pisica, au devenit mai afectuosi si mai comunicativi”, dezvaluie specialistii.
Adio gîndurilor negative!
O serie de studii realizate în Statele Unite ale Americii arata ca persoanele cu o forma usoara de depresie, care adopta un animal de companie, de preferat un catel sau o pisica, prezinta o calmare vizibila a simptomelor depresive. “Acest lucru se poate explica prin faptul ca animalele de companie ne distrag atentia de la gîndurile negative. Trebuie sa scoatem cîinele la plimbare, sa hranim pisica, sa o mîngîiem, sa o ducem la veterinar… Si astfel avem o preocupare extrem de placuta, care ne usureaza simptomele starilor depresive. Ba mai mult, animalele de companie raspund tuturor eforturilor noastre cu foarte multa dragoste. Ceea ce ne îmbunatateste imediat starea de spirit”, explica specialistii nostri. Însa nu doar pisicile si cîinii ne alina starile depresive. Putem sa adoptam si un hamster, un papagal, un porcusor de Guineea sau un iepuras, daca simtim ca ni se potrivesc mai bine.
TERAPIE. Un psiholog din New York, Boris Levinson, a fost primul care a utilizat în schemele sale de tratament terapia cu animale. În 1962, Levinson trata un baietel cu tulburari comportamentale, introvertit si instabil din punct de vedere emotional. Multa vreme, tratamentul nu si-a facut efectul. Pîna în momentul cînd Levinson i-a spus copilului sa vina la sedintele de terapie împreuna cu animalul lui de companie.
