Literatura americana a secolului trecut nu a creat doar un numar impresionant de autori de calitate, ci a reusit sa reinventeze felul in care se scrie literatura. Si mai impresionant este faptul ca acest proces nu a avut loc o singura data, ci de mai multe ori. Fiecare generatie literara a reusit sa se rupa de structura celei anterioare si sa prezinte mereu lumea din jur intr-o lumina noua, ceea ce nu e un fenomen nemaintalnit in lumea literara, dar este unul care a creat o diversitate impresionanta in lumea cartilor de peste Ocean.
La jumatatea secolului XX era foarte greu de crezut ca ceva ar fi putut depasi sau chiar egala ceea ce Generatia Pierduta a relizat pentru literatura universala. In acea perioada era clar ca marile realizari ale literaturii americane stateau sub semnul unei generatii, o generatie care pastra monopolul asupra „frumosului” literar.
Poate ca acest gand i-a dus si pe cei din generatia Beat departe de predecesorii. Atunci cand Generatia Pierduta se aseza in spatiul litaraturii clasice, generatia Beat venea sa se dezica de tot ceea ce invatase de la „monstrii sacri” si sa creeze o literatura noua. Nu era una care sa egaleze ceea ce se scrisese inainte, dar nici nu-si propunea asta. Adunati in jurul unor personalitati precum Jack Kerouac sau Allen Ginsberg, beatnici vorbeau despre o America noua, una care se inalta din cenusa Razboiului Mondial. Era o America mai plina de trivialitate si lipsita de romantism. Totodata, era o america libera si una care nastea vise noi pentru tinerii sai. Erau vise lipsite de stralucire, vise care pluteau in spatiul dintre lumina si intuneric. Imaginea lumii beat nu e una optimista, dar nici nu este lipsita de frumusete sau voluptate. Este o frumusetea a ceea ce va sa vina, a unei lumi noi in care experientele traite puternic marcheaza inceputul unei noi literaturi.
Nimic nu vorbeste cu mai multa forta despre ce inseamna sa faci parte din generatia beat ca romanul Pe drum scris de Jack Kerouac. Un deschizator de drumuri in felul sau, Kerouac scrie o cronica fictionalizata a calatoriile si trairilor sale in Marele Vis American. Mergand de pe o coasta pe cealalta a continentului, alaturi de personajul Dean Moriarty (varianta fictionalizata a lui Neal Cassady, un alt exponent al generatiei beat), Kerouac descopera o lume noua prin emotiile pe care le starneste calatoria in sufletul sau. Pe drum devine astfel cronica unei metamorfoze a sufletului tanar. Libertatea absoluta si ratacirea se intalnesc intre paginile cartii si articuleaza visele si frustrarile unei generatii care avea mare nevoie de o voce, o voce proaspata si puternica.
Influenta lui Kerouac in literatura nu poate fi contestata. Sunt multi cei care il acuza de superficialitate si teribilism, dar este greu sa nu intelegi ceea ce scriitura sa aduce in lumea artistica americana. Kerouac a fost des citat in anii ce au urmat publicarii cartilor sale si a devenit un idol al scriitorilor ratacitori care pornesc la drum fara vreun scop sau o directie, doar cu speranta ca le vor intalni pe drum, asemeni lui Jack.
Pe drum devine o punte intre generatii. Este o trecere de la vechi la nou si o calatorie pe care multi tineri au inteles-o si inca o mai inteleg. Drumul lui Kerouac devine universal si vorbeste fiecarui cititor in parte, chiar daca o face in moduri diferite.
