Un film despre segregatie rasiala, despre lupta negrilor pentru a-si castiga drepturi egale cu albii, in America anilor ’60.
Filmul este inspirat dintr-o poveste adevarata si relateaza evenimentele petrecute pe o perioada de 3 luni a anului 1965, cand Martin Luther King a organizat si condus o puternica si riscanta campanie pentru egalitatatea dreptului la vot. Opozitia violenta a autoritatilor agraveaza situatia conflictuala. Momentul culminant si istoric este marcat de marsul negrilor de la Selma la Montgomery, in urma caruia presedintele Johnson a semnat Actul in care era aprobat dreptul la vot al populatiei de culoare. In Selma vedem una dintre cele mai semnificative victorii pentru miscarea dreptului civil si lupta lui Martin Luther King care a schimbat pentru totdeauna istoria lumii. Si mai vedem puterea de influenta a televiziunii (aflata la inceputurile ei), care doar prin imagini reuseste sa mobilizeze si sa atraga americani albi la miscarea lui King.
Un amanunt scenic interesant, cu impact visual, cel putin in prima parte a filmului: Populatia alba din zonele de conflict este infatisata deplorabil: oameni imbracati prost, cu aspect imbacsit, agresivi, rai. Populatia neagra este infatisata foarte decent: haine curate, costume elegante, doamne coafate, etalare de bunatate si toleranta. Un mod subtil de a inocula in mintea spectatorului ca intr-o zona unde jumatate din populatie este alba si cealalta jumatate este neagra, toti albii sunt ticalosi si toti negri sunt minunati. Banuiesc ca in realitate lucrurile nu erau chiar asa.
Selma are o singura nominalizare la Oscar 2015 – cel mai bun film. Iar fanii celebrei moderatoare Oprah au ocazia s-o vada ca actrita in aceasta pelicula.
Un film bun, cu puternice accente istorice si politice.
Carcoteli/gafe:
In primele 20 de minte ale filmului se remarca 3 inadvertente:
– datele FBI afisate pe ecran arata ca Dr. Martin Luther King a ajuns intr-un hotel din Selma la 10:24 A.M., dar cateva secunde mai tarziu, el saluta spunand „good afternoon”
– in bucatarie se remarca in plan secundar un blender cu LED, iar acest tip de tehnologie a aparut dupa 1970
– tot in bucatarie, in aceleasi secvente, M. L. King foloseste pungi de gunoi din plastic trasparent. In acea perioada uzuale erau pungile din hartie.
