Prima parte a articolului poate fi citita aici.
Inceputurile profesionalismului
Profesionalism nu se refera numai la detinerea tehnologiei, dar si la dezvoltarea pietei si a brandurilor. Orasele construite in timpul Imperiului Roman fusesera abandonate treptat in timpul Evului Mediu Timpuriu. Totusi, dupa cruciade, cand comertul a fost reluat, orasele si-au recastigat functia de centre administrative. Cele mai multe orase si-au dobandit anumite libertati, printre care privilegiul fabricarii berii. Acesta a inclus dreptul de a acorda permise speciale si de a reglementa productia si distributia de bere. Daca la inceput orice cetatean putea produce bere, acest drept a fost oferit ulterior doar proprietarilor. Pe masura ce orasele cresteau, iar fabricarea berii devenea din ce in ce mai profitabila, mestesugarii au inceput sa se organizeze in corporatii care detineau si putere politica. Aparitia breslelor a constituit un indicator important pentru trecerea la un mod profesional de producere a berii. In secolul al XVI-lea aceste bresle existau deja in cele mai multe orase din Europa si ele au continuat sa isi exercite influenta in multe state pana in secolul al XIX-lea.
Prima reprezentare grafica a unui berar profesionist dateaza din 1425 si il prezinta pe berarul Herttel alaturi de ustensilele sale. Un element interesant il reprezinta hexagrama desenata in partea de sus a imaginii. Acest simbol era asociat procesului de fabricare a berii si avea putine lucruri in comun cu hexagrama alchimistilor sau Steaua lui David.
In secolul al XV-lea, in Europa Centrala si de Nord, avansul tehnologic a dus la aparitia unei mari varietati de tipuri de bere. Unele beri (ca cele din Hamburg) contineau o cantitate considerabila de faina din grau. Maltul era uscat in aer liber sau in cuptoare, ceea ce a dus la aparitia berilor „albe” si a celor „rosii”. Vasele de lemn si cele de otel au fost inlocuite de cazane de cupru cu capacitate de cateva mii de litri, fapt ce a dus la o crestere a calitatii, dar si a profitabilitatii.
Catre sfarsitul secolului al XV-lea, conditiile pentru fabricarea si comercializarea berii s-au modificat dramatic. Aceste modificari au fost determinate de factori precum schimbarile climatice, cresterea populatiei, cresterea masei monetare, ce au determinat o inflatie accelerata. Consumul de carne a inceput sa scada considerabil iar cantitatea de paine consumata zilnic s-a dublat. In timp ce 1 l de bere asigura 400-800 calorii, 1 kg de paine asigura 2500 de calorii. Fabricarea berii a fost restrictionata prin legislatie iar graul a ramas singura cereala care putea fi utilizata. Cresterea pretului granelor i-a fortat pe berari sa restructureze si sa optimizeze procesul de fabricare.
In secolul al XVI-lea, consumul de bere a crescut simtitor, situatie care s-a schimbat in secolele al XVII-lea si al XVIII-lea. Razboiul de 30 de ani a zguduit puternic Europa Centrala, iar marile orase, centre comerciale importante pentru fabricarea berii, au fost lovite. In regiunile nordice din Europa Centrala, pretul materiilor prime a crescut la o rata mai mare decat pretul berii, fortandu-i, astfel, pe berari sa compromita calitatea. In aceste regiuni, consumul de bere a fost inlocuit de ceai si cafea. Pe de alta parte, in sudul regiunilor din Europa Centrala, in Boemia, Wurttemberg si Bavaria, costurile mai mici ale materiilor prime au permis mentinerea unei calitati constante a berii si, ca urmare, un consum constant al berii in randul populatiei.
Afirmarea Imperiului Britanic ca putere maritima a insemnat, totodata, si raspandirea tehnicilor de fabricare a berii in intreaga lume, precum si industrializarea productiei de bere. Catre sfarsitul secolului al XVIII-lea, un numar de berarii comerciale importante au inceput sa isi concentreze activitatea in jurul Londrei. Toate schimbarile care au avut loc s-au aflat sub un singur nume: porter. Berea porter a dominat Imperiul Britanic timp de 100 de ani. Ea a invins in competitia cu ginul, ceaiul si cafeaua. John Bull cu un pahar de porter in mana, asa cum a fost reprezentat de Hogarth, a ajuns sa simbolizeze imaginea omului englez tipic.
Porter a fost prima bere pregatita, din punct de vedere tehnologic, pentru productia in masa la standardele de control contemporane. La mijlocul secolului al XIX-lea, berea porter a pierdut din popularitate. Berarii au inlocuit maltul inchis la culoare cu cel pal si au redus timpul de maturare.
Londra a constituit baza pentru industrializarea berii. In 1784, Henry Goodwin si Samuel Whitbread au fost primii care au folosit un motor cu abur intr-o berarie. Carbunii erau folositi drept combustibil. Curand, tehnologia s-a raspandit in Scotia si Irlanda, precum si in alte regiuni ale Imperiului Britanic. In Irlanda, dezvoltarea industriei berii se leaga de numele Guinness.
Incepand cu secolul al XVI-lea, un alt stat a devenit sinonim cu berea: Bavaria. Nimic nu exemplifica mai bine rolul acestui stat in reglementarea procesului de fabricare a berii decat Legea puritatii berii din 23 aprilie 1516. Ea a statuat o serie de standarde pentru productia de bere, a stabilit masuri administrative pentru a asigura aprovizionarea si calitatea berii. Cele mai importante sunt instructiunile referitoare la calitatea berii: folosirea exclusiva a maltului de orz, apa si hamei, fara adaugarea altor ierburi aromatice sau ingrediente anorganice. Totodata, interzicea fabricarea berii pe timp de vara. Legea permitea suficient spatiu pentru competitia dintre cele trei clase, burghezia, nobilimea si biserica, ce au permis mentinerea unei calitati constante. De Bavaria se asociaza numele berii lager, ce avea o proprietate unica: rezista pe timp de vara. Succesul acestei beri lager poate fi atribuit in mare parte berarilor francofoni care au popularizat aceasta bautura in Saxonia. In timpul industrializarii Germaniei, berea lager a jucat rolul pe care porter l-a avut in Londra in secolul al XVIII-lea.
Catre sfarsitul secolului al XIX-lea, noi tipuri de bere au ajuns in voga, in special pilsen, o bere cu un gust puternic de malt.
Secolele al XVIII-lea si al XIX-lea au fost dedicate in special implementarii principiilor stiintifice care au facilitat dezvoltarea unui echipament si a unor tehnologii adecvate. Cea mai importanta consecinta a acestor dezvoltari a reprezentat-o aceea ca fabricarea berii a devenit o disciplina stiintifica, dependenta de principiile din fizica si chimie. Catre finalul secolului al XIX-lea au fost infiintate primele institute de cercetare pentru fabricarea berii.
In secolul al XX-lea, productia si consumul de bere se raspandisera deja in intreaga lume. In America, varietatea tipurilor de bere reflecta diversitatea culturala a imigrantilor sai. Situatia s-a schimbat dramatic in 1920, o data cu prohibitia alcoolului. Daca in 1916 in America existau 1243 de berarii, in 1933 ramasesera doar 31. Pe de alta parte, prohobitia a permis inovarea.
Industrializarea a creat premisele pentru productia de bere in toata lumea. Preconditiile pentru fabricarea berii nu mai erau disponibilitatea maltului sau a cerealelor adecvate ori conditiile climatice favorabile, ci cererea si capitalul. Industrializarea productiei de bere a stat la bazele unei industrii globale.
De indata ce omul a fost capabil sa lase in scris generatiilor viitoare experientele sale, el a inceput sa descrie modul de fabricare a berii, precum si bucuria asociata savurarii acestei bauturi. In ciuda numeroaselor incercari de a-l priva pe om de aceasta placere, respectul pentru bere a reusit sa ramana acelasi ca acum 10000 de ani.
Bibliografie: Meussdoerffer, G. Franz. A Comprehensive History of Beer Brewing, Handbook of Brewing: Processes, Technology, Markets. Edited by H. M. Eßlinger, 2009.
sursa cover photo: todayifoundout.com
