Marți cu Morrie, de Mitch Albom

Marți cu Morrie, sau Cum sa mori cu stil

  Marti cu Morrie (en. Tuesdays with Morrie) sau, cum imi place mie sa o numesc, „Cum sa mori cu stil”, este o carte inspirationala care cuprinde memoriile autorului Mitch Albom despre profesorul sau preferat Morrie Schwartz. Acest Bestseller New York Times din 2000 este o carte pe care dupa ce ai citit-o, ramai cateva minute cu privirea pierduta in spatiu, incercand sa asimilezi lectia pe care ai primit-o.

   Proaspatul absolvent al Universitatii Brandeis, promotia 1979 isi ia la revedere de la profesorul care i-a fost ca un mentor, cu promisiunea ca nu vor pierde legatura. Insa viteza ametitoare cu care decurge viata de jurnalist sportiv, il impiedica pe Mitch sa se tina de cuvant. Abia dupa ce a vazut la televizor un interviu cu Morrie si-a dat seama ca au trecut saisprezece ani in care nu a mai vorbit cu omul care l-a invatat atat de multe in facultate.

   A aflat de la emisiunea TV ca Morrie a fost diagnosticat cu Scleroza laterala amiotrofica, o boala incurabila care iti mananca celulele nervoase pana in punctul in care iti pierzi total controlul asupra corpului. Cunoscuta ca si boala Lou Gehrig, este, dupa cum pune Morrie problema, o condamnare lenta la moarte in care sufletul iti e prizonier intr-o carapace neputincioasa.

   Aflat intr-un moment de cumpana al vietii sale, se decide sa il viziteze pe omul care i-a fost cea mai apropiata figura paterna din viata sa, cu speranta ca acesta ii va arata calea cea buna. Emotionat si totodata rusinat ca nu s-a gandit de atat de mult timp la profesorul sau de sociologie, dupa cateva ezitari, iese din masina pentru a-l revedea pentru prima data dupa absolvire. Astfel a inceput prima din cele paisprezece intalniri ale lui Mitch cu Morrie.

   Frumusetea acestei carti consta in descrierea mortii chiar din mijlocul evenimentului, care constituie, de fapt, o lectie foarte importanta de viata. In loc sa fie coplesit de faptul ca stia ca nu mai are mult de trait, Morrie alege sa profite de aceasta rara ocazie pentru a filozofa despre sensul vietii si relatiile intre oameni. Mitch a facut o lista de subiecte despre care urma sa discute cu Morrie. Aceasta lista cuprindea: moartea, frica, imbatranirea, lacomia, casatoria, familia, societatea, iertarea si o viata plina de insemnatate.

   Una din cele mai frumoase si importante invataturi pe care le-a primit de la mentorul sau a fost una despre individualitate. Morrie era de parere ca o societate bazata pe lacomie, egoism si superficialitate nu e locul potrivit de unde sa iti sustragi valori morale. Fiecare om trebuie sa isi creeze propria cultura, propriul set de principii bazate pe dragoste, acceptare si compasiune dupa care sa isi guverneze viata.

   Ca o finalitate a intalnirilor, batranul profesor ii promite lui Mitch ca il va face sa accepte imbatranirea si moartea ca fiind, in mod inevitabil, parte din ciclul vietii.

    Aceasta ultima teza impreuna, asa cum Morrie o numeste in mod poetic, avea sa fie cartea care, prin puterea exemplului, va provoca oamenii la un exercitiu de cunoastere a propriei persoane si va dovedi ca oricat de multa suferinta ar arunca viata in noi, spiritul uman va gasi intotdeauna puterea de a trece peste toate cu fruntea sus.