Suntem in plina campanie electorala. Avem actori politici, dezbateri, strategii politice, promovare intensa. In aceasta agitatie, mi-am amintit de un episod memorabil din istoria campaniilor electorale americane. Stati linistiti, nu discutam politica. Discutam cultura.
Sa ne intoarcem in anul 1960, in SUA. Doi candidati concureaza pentru functia de presedinte al Statelor Unite ale Americii. Un senator destul de putin cunoscut din Massachusetts, tanar, energic, dar cu destul de putina experienta, pe numele lui John F. Kennedy si un vicepresedinte, cu o prezenta activa in sfera politica si cu o notorietate castigata in timp, numit Richard Nixon. Lupta dintre cei doi a fost interesanta din multe perspective, dar un lucru a facut-o cu adevarat demna de a ramane in memoria americanilor: a marcat prima dezbatere prezidentiala televizata din istoria Statelor Unite.
In seara de 26 decembrie 1960, CBC difuza confruntarea celor doi candidati. Pana atunci, radioul fusese principalul mijloc de propagare a mesajelor electorale. Cele mai multe sondaje indicau faptul ca Nixon urma sa fie viitorul presedinte al Americii. Insa ce urma sa se intample avea sa schimbe cursul evenimentelor.
Ziua aceea de 26 a fost fatidica pentru Nixon. Abia recuperat dintr-o gripa, cu febra usoara, lovit la genunchiul recent operat in timp ce cobora din masina pentru a se prezenta in emisiune, Nixon nu era in mod evident in cea mai buna forma. Kennedy, in schimb, avusese timp sa se documenteze, sa puna la punct detaliile, sa isi pregateasca bine discursul. Toate aceste aspecte au avut un impact major asupra modului in care s-au prezentat cei doi.
Programele candidatilor erau destul de similare. Ambii pledau pentru securitatea nationala, prosperitate economica, necesitatea intaririi armatei si se pozitionau impotriva regimului comunist. Cu toate acestea, se considera ca dezbaterea televizata dintre cei doi a rasturnat rezultatele sondajelor initiale. In timpul emisiunii, modul in care au comunicat candidatii a influentat perceptiile alegatorilor. Kennedy, bronzat, cu o infatisare sanatoasa, arata mult mai bine decat contracandidatul sau, Richard Nixon, ce avea o fata destul de palida si obosita. Spre deosebire de JFK, Nixon refuzase machiajul. In schimb, aplicase crema “Lazy Shave” pentru a-si ascunde mai bine barba. Dar caldura din studio si luminile puternice l-au facut sa transpire iar crema a inceput sa i se prelinga pe fata, dandu-i mai degraba o infatisare neingrijita. Imaginea lui Nixon l-a facut pe Richard J. Daley, primarul orasului Chicago, sa afirme “Dumnezeule, l-au imbalsamat inainte ca macar sa fi murit!”. Nici alegerea tinutei nu a fost prea inspirata. Nixon a purtat un costum gri care, pe langa faptul ca il facea sa se piarda in decor, nu il complimenta deloc intrucat slabise mult din cauza bolii. La polul opus, Kennedy era mai prezentabil, arata mai multa siguranta prin tinuta si gesturi si mentinea un contact constant cu camerele de filmat.
O luna si jumatate mai tarziu, americanii au votat. Dupa cum sugerasera si sondajele post-dezbatere, John F. Kennedy a iesit castigator cu 49,7 % din voturi, devenind astfel al treizeci si cincilea presedinte al Statelor Unite ale Americii.
Chiar daca acele dezbateri au schimbat sau nu cursul evenimentelor (unii autori contesta influenta acestor dezbateri electorale asupra rezultatului final), un lucru este de netagaduit: anul 1960 a marcat o schimbare in istoria televiziunii si in modul de desfasurare a campaniilor electorale ulterioare.
Stapanirea mecanismelor de comunicare inseamna si stapanirea limbajului nonverbal. Imaginea conteaza, iar momentul din 1960 ne serveste drept exemplu in acest sens.