Isteria fotbalului, sau comentariu la comentatori
De ce, oare, mingea de fotbal este numita “balonul rotund”? Nu e un pleonasm? Cu exceptia mingiei de rugby, toate celelalte sunt rotunde, de la mingea de ping-pong pana la cea de baschet. Si toate baloanele sunt rotunde; de la cel de sapun, pana la cel cu aer cald.
Dar asta este unul din putinele mistere masculine si daca il dezlegam, raman si mai putine.
Pentru un microbist, un meci de fotbal e un spectacol total. Pentru un ne-microbist, este un calvar. Si nu pentru ca s-ar pierde minim 90 de minute degeaba, nu! Ci pentru ca toate meciurile de fotbal, mai mult decat orice alta manifestare sportiva, au comentarii stupide si comentatori isterici. De parca zgomotul infernal al tribunelor n-ar ajunge, comentatorii de fotbal simt nevoia sa tipe, sa urle si sa comenteze intr-o stare vecina cu apoplexia. De ce? Care e emotia? Ca balonul ala, atat de rotund, oricum se rostogoleste haotic si ajunge oriunde, cel mai rar acolo unde trebuie: in poarta.
Nu ma uit la fotbal, dar il aud. In magazine, la terase, printre blocuri, in cluburi. Microbistul din sufrageria mea da sonorul la maxim, de ca si cum asta ar imbunatati jocul ala stupid. Nici o muzica din castile mele nu poate astupa urletul fotbalului. Si al comentatorilor. Pentru ca, uneori, un comentator nu face fata si-atunci se-aud doi. Care se contrazic intre ei, intr-o penibila incercare de conversatie inteligenta. Sau macar interesanta. Ce poate fi interesant la un meci de fotbal? Mai nimic. Sau, cel mult, afacerile adiacente. De la meciurile cumparate, la berea si semintele vandute. Iar daca – ghinion! – “avem” un egal, aud comentatorii cum, pe un ton orgasmatic, anunta prelungiri. Ce supliciu! Inca juma’ de ora…
Ca si cum asta n-ar fi destul, urmeaza un calvar si mai mare, ca o agonie dupa o impuscatura in stomac: reluarile meciurilor, re-reluarile fazelor “interesante” – alea la care se urla cel mai tare. Si emisiunile de dupa meciuri. Multe emisiuni, lungi, lalaite, in care se aduna mai multi microbisti care despica firul in patruzecisipatru de parti egale. La imparteala le da cu virgula si-o iau de la capat. Fara oboseala! Si fara noima. Oricum faptele-s consumate, la ce bun atatea comentarii?! Barbatii astia chiar n-au ce face in viata asta? Mai bine ar trece un pic la cratita, si-ar demonstra utilitatea.
De fapt, nu vad nicio logica in a comenta un meci in desfasurare, de orice fel. E ca si cum vizionezi un film si cineva iti povesteste in acelasi timp ce se intampla pe ecran. Se pare ca lumea nu are incredere in inteligenta microbistilor; singuri nu pricep ce se intampla si au nevoie de explicatii?!
Tare mult as vrea ca aceste randuri sa nu fie citite de vreun microbist. Drumul meu spre iad ar fi defrisat de-o harnica galerie…Condusa de microbistul din sufrageria mea.
