[mkdf_dropcaps type=”normal” color=”red” background_color=””]P[/mkdf_dropcaps]rintre caracteristicile culturii suedeze se regaseste si conceptul de ‘lagom’. Cuvantul ‘lagom’ isi are originea la inceputul secolului al XVI-lea si inseamna a nu incalca legea. Cu timpul el si-a schimbat intelesul, fiind folosit in prezent cu sensul de ‘nici prea mult, nici prea putin’, ‘moderat’. Cuvantul nu poate fi tradus in multe limbi si cred ca cel mai bine numai un scandinav ii poate intelege cu adevarat sensul.
Legea lui Jante este o lege neoficiala pe care o putem gasi in tarile nordice si care intareste ideea ca este bine sa fii umil si sa iti traiesti viata conform normelor societatii. Un concept asemanator este si lagom, ambele caracterizand un stil de viata moderat, fara a face nota discordanta fata de ceilalti.
Acelasi lucru l-am resimtit si eu traind in Suedia. Am putut observa, atat la scoala unde am predat, cat si la locul de munca, ca se pune mare accent pe egalitate si pe a nu fi altfel. Toti trebuie sa gandeasca si sa se poarte cam la fel, un crez total diferit de tot ce stiam eu pana atunci si anume ca e foarte ok sa fii „mai special”, sa iesi in evidenta. Pot spune ca asta mi-a deschis perspectivele si am putut vedea si punctul lor de vedere, desi nu am putut adopta pentru mine aceleasi credinte.
Conceptul Legii lui Jante, sub forma a zece reguli, isi are originea in romanul autorului danez-norvegian Aksel Sandem ‘A Fugitive Crosses His Tracks” (1933)’, in care este prezentata ideea ca a fi diferit sau de succes este o abordare inadecvata. Inspiratia autorului a fost oraselul sau natal, Nyköbing Mors in Jylland, Danemarca. Sandemose, el insusi un elev cu capacitati exceptionale la scoala, s-a simtit marginalizat si acuzat de catre ceilalti. Neputand suporta atitudinea celor din jur, a parasit Nyköbing, croindu-si alt drum.
Romanul a devenit repede un succes deoarece multi oameni se regaseau in el, fiecare traind conform unei legi a lui Jante, toti recunoscand ipocrizia si superficialitatea acestui mod de a vedea lucrurile.
Legea lui Jante ilustreaza realitatea sociala a Suediei mai ales in anii 60-70, unde nimeni nu trebuia sa iasa in evidenta, dar incepand cu anii 80-90, o noua cultura a inceput sa se impuna, oamenii incercand sa fie mai deschisi si sa isi arate abilitatile fara a simti ca e ceva in neregula.
Cred ca in toate culturile avem norme dupa care este bine sa ne ghidam in viata de zi cu zi, in cazul nostru, al romanilor, cei „7 ani de-acasa” sau codul bunelor maniere. Explicandu-i unui prieten suedez despre cartea Codul bunelor maniere si ce contine ea, i s-a parut amuzant ca avem acest set de reguli dupa care „ar trebui” sa ne ghidam sau care ne modeleaza comportamentul in societate. Cumva ironic daca ne uitam putin in istoria scandinavilor si dam cu nasul chiar de legea lui Jante.
