Horus este una din cele mai semnificative zeitati egiptene, fiind venerat în diferite forme din Egiptul Preistoric Târziu, pâna în perioada Egiptului Roman si a regatului Ptolemaic. Cea mai timpurie forma a lui Horus pe care o avem în istorie este Nekhen în zona Egiptului de sus, care este si primul zeu cunoscut national
Horus, considerat zeul cerului, al razboiului si vânatorii, era cel mai des reprezentat în forma de soim sau de barbat cu cap de soim care poarta o coroana jumatate alba, jumatate rosie, simbolizând domnia asupra întregului Egipt (de Sus si de Jos). Semnificatia cuvântului Horus este „cel care este deasupra tuturor”.
Originea lui Horus
Horus este fiul zeilor Isis si Osiris, si rivalului lui Seth, ucigasul tatalui sau conform Mitului lui Osiris. Plutarh relateaza nasterea lui Horus ca rezultat al perseverentei zeitei Isis de a îsi reînvia sotul. Aceasta a adunat toate partile corpului dezmembrat al lui Osiris, cu exceptia penisului acestuia care fusese mâncat de o pisica de mare si folosindu-se de magie, îsi readuce sotul la viata si îi confectioneaza acestuia un falus de aur cu care îl concep pe Horus.
Zeul cerului
Ca zeul al cerului, legenda spune ca ochiul drept al lui Horus era soarele, iar cel stâng, luna, si acestia traversau cerul în zbor, în forma sa de soim.
Ulterior, motivul pentru care luna nu este la fel de stralucitoare ca soarele a fost explicat de o legenda numita Lupta dintre Horus si Seth, în care protectorul Egiptului de Sus, Seth si cel al Egiptului de Jos, Horus, se lupta asiduu pentru Egipt, si cum niciunul nu reusea sa îl doboare definitiv pe celalalt, ceilalti zei l-au declarat pe Horus învingator.
În aceasta lupta Seth si-a pierdut unul din testicule, mit care explica infertilitatea desertului reprezentat de acesta, iar lui Horus i-a fost scos ochiul stâng, înlocuit ulterior de zeul lunii, Khonsu, care i-a faurit acestuia un ochi nou.
Ochiul lui Horus
Ochiul lui Horus este un simbol egiptean antic al protectiei si puterii divine, folosit frecvent în ritualurile funerare, dar si de marinarii care îsi desenau simbolul pe vasele lor pentru a binecuvânta calatoria.
În limba egipteana acest simbol poarta numele de „wedjat”, si la origine era ochiul unei zeitati solare numite Wadjet, reprezentând atotvazatorul ochi, însa odata cu asocierea acestuia cu Horus, acesta devine simbolul protectiei faraonului în viata de dupa.
Conflictul dintre Horus si Seth
Egiptologii au încercat adesea sa coreleze conflictul dintre cei doi zei cu evenimentele politice din istoria si preistoria Egiptului, divizarea acestuia în Egiptul de Sus si de Jos, fiecare aflat sub protectia unuia dintre cei doi zei, sugerând un conflict intern care ar fi dus la împartirea tarii.
Traditia egipteana, sustinuta de dovezi arheologice, indica unificarea Egiptului ca rezultat al cuceriri Egiptului de Jos de catre un regat din Egiptul de Sus, conducatorii caruia se numeau „urmasii lui Horus”.
Cu toate acestea, conflictul dintre cei doi zei nu poate fi corelat numai cu împartirea Egiptului în doua, ambele zeitati având numeroase centre culturale în ambele regiuni.
Înainte ca Egiptul de sus sa aiba un singur conducator, acesta era condus din doua principale orase, Nekhen în sud, si Nagada, în partea de nord. Conducatorii orasului Nekhen, unde Horus era zeul protector, sunt considerati unificatorii Egiptului de jos, incluzând totodata si orasul Nagada, care era sub protectia lui Seth, facând posibila o noua teorie a conflictului dintre cei doi.
Mai târziu, la finalul celei de-a Doua Dinastii (aproximativ 2890–2686 AD), faraonul Seth-Peribsen a folosit animalul asociat lui Seth pentru a-si semna numele, în locul hieroglifei care îl simboliza pe Horus, soimul. Succesorul sau Khasekhemwy a folosit, în schimb, simbolurile ambilor zei, fapt care sustine ca în timpul celei de-a Doua Dinastii a avut loc reconcilierea sustinatorilor celor doua zeitati, la fel cum se întâmpla si cu cei doi zei în anumite variatiuni ale mitului.
