Hathor era o zeita egipteana care personifica bucuria, iubirea feminina si principiile maternitatii. Aceasta a fost una dintre cele mai importante si populare zeitati din istoria Egiptului antic si era venerata atat de regalitate cat si oamenii de rand. Hathor aparea des in picturile funerare ca “Domnisoara din Vest”, primind mortii in viata de dupa. In alte roluri, aceasta era zeita muzicii, dansului, pamanturilor straine, fertilitatii – considerandu-se ca asista la nasteri. In anumite regiuni era zeita protectoare a minerilor, in zona Serabit el-Khadim, unde se mina peruzea.
Hathor este in general reprezentata ca o zeita in forma de vaca, intre ale carei coarne sta discul solar si sarpele Uraeus. O urna de piatra, ce dateaza din prima dinastie sugereaza rolul ei ca zeita a cerului si relatia cu Horus, ca zeu al soarelui, gazduit de aceasta. Cultul lui Hathor pre-dateaza perioadei istorice, facand foarte dificil de determinat radacina adorarii sale, insa egiptologii pun pe seama cultelor predinastice, care venerau fertilitatea si natura in general, reprezentata prin vaci.
Egiptenii antici vedeau realitatea in mod multi-stratificat, in care zeitatile care se imbinau din diferite motive (pastrand in același timp atribute si mituri divergente), nu erau vazute ca fiind contradictorii, ci complementare. In anumite relationari, Hathor este cateodata mama, fiica sau sotie a lui Ra, si asemeni zeitei Isis, este considerata cateodata mama lui Horus si asociata cu zeita Bastet.
Cultul lui Osiris promitea viata eternal celor demni moral de aceasta. In mod original, oricine, femeie sau barbat, se identifica cu Osiris dupa moarte, insa in timpul perioadei romane timpurii, femeile erau identificate in viata de apoi cu Hathor si barbatii cu Osiris. Grecii antici o asemuiau pe Hathor cu zeita frumusetii Afrodita.
Reprezentari timpurii
Hathor este reprezentata ambiguu pana in cea de-a 4 a Dinastie, in era istorica, insa aceasta era infatisata utilizand imagini ale vacii. Artefacte din perioada predinastica prezinta zeitati in forma de vaca folosind aceleasi simboluri care o identificau pe Hathor mai tarziu, dand nastere speculatiilor ca acestea ar fi fost precursoarele zeitei.
O zeitate in forma de vaca apare pe pieptarul regelui de pe Platoul Narmer, ce dateaza din era predinastica. Aceasta zeitate in forma de vaca ar putea fi Hathor sau zeita Bat, cu care a fost ulterior inlocuita. Cateodata erau considerate una si aceeasi zeitate, cu toate ca aveau origini diferite, dar reflectau acelasi concept divin. Pasajele din textele Piramidale, in schimb, vin ca dovada a faptului ca pieptarul regelui venea de la Hathor.
Asocieri si simboluri
Zeita avea o relatie complexa cu Ra, cateodata reprezenta ochiul acestuia si era considerata fiica lui, dar alteori era sotia sau mama sa. A asimilat acest rol de la o alta zeitate-vaca, Mehet-Weret (Marea inundatie), care era mama lui Ra in mitul creatiei. Ca mama, Hathor ii dadea nastere lui Ra in fiecare dimineata pe orizontul estic, iar ca sotie concepea impreuna cu acesta in fiecare zi.
Hathor, impreuna cu zeita Nut, era asociata cu Calea Lactee in timpul mileniului 3 AD, cand in timpul echinoxiurilor de toamna si primavara, se alinia peste pamant unde soarele rasarea si apunea. Cele 4 picioare ale vacii celestiale reprezentand-o pe Nut sau Hathor, erau vazute ca pilonii de suport ai cerului, cu stelele pe burta sa constituind Calea Lactee pe care traversa barca solara a lui Ra. Calea Lactee era cunoscuta ca o cale navigabila spre rai, navigata si de zeitatile solare si lunare, fapt care i-a determinat pe egiptenii anitici sa descrie Calea Lactee ca Nilul Cerului.
Identitatea zeitei ca vaca a creat o alta asociere cu zeita-vaca a fertilitatii Bat. Aceasta asociere a dus la o alta, intrucat Bat era reprezentata de sistrum (instrument muzical), Hathor devenind astfel si zeita a muzicii. In aceasta forma, cultul zeitei s-a centralizat la Dendera in Egiptul de Sus si era condus de preoti si preotese care erau de asemeni dansatori si cantareti.
Zeitatea mai era asociata si cu viata de apoi, primind sufletele mortilor in Duat si oferindu-le mancare si bautura. Zeita a mai fost asociata si cu menat, colierul muzical turcoaz purtat deseori de femei. Unul din imnurile inchinate ei o numea “Stapana Veseliei, Regina Dansului, Stapana Muzicii, Regina Cantului la Harpa, Doamna Dansului Coral, Regina Tesutului de Ghirlande, Stapana Betiei Eterne”.
In esenta, Hathor devenise zeita bucuriei si era foarte indragita de populatia generala, onorata de femeile care aspirau sa cuprinda triplul rol al acesteia ca sotie, mama si amanta. Venerarea zeitei Hathor era atat de populara incat pentru ea au fost dedicate mai multe festivitati decat pentru oricare alta zeitate egipteana, iar numele era mai folosit in randul nou nascutilor decat al oricaror altor zei. Pana si preotimea cultului sau era neobisnuita, fiind servita atat de femei cat si de barbati.
Temple inchinatei acestei zeitati
Cum cultul zeitei Hathor s-a dezvoltat din cultele preistorice care venerau vaca, este imposibil de spus in mod cert unde a luat nastere devotamentul pentru aceasta. Dendera din Egiptul de Sus a fost un prim loc semnificativ unde aceasta era venerata ca “Stapana Denderei”. Incepand cu perioada Vechiului Regat, zeita a avut lacasuri de cult si in Meir si Kusae, cu centrul cel mai probabil in zona Giza-Saqqara. La inceputul primei perioade Intermediare, Dendera devine lacasul principal al cultului unde era considerate mama, dar si consoarta zeului Horus. Deir el-Bahri, aflat pe malul de vest al Tebei, era un alt lacas important al zeitei, dezvoltat din un cult preexistent care venera vaca.
