[mkdf_dropcaps type=”normal” color=”red” background_color=””]C[/mkdf_dropcaps]um mai toata lumea ”e pe” Facebook si/sau Twitter, haideti sa vedem in ce masura prezenta pe aceste retele de socializare spune cate ceva despre noi.
Autoarea prezentului studiu a cercetat relatia dintre atitudinile utilizatorilor privind celebritatea si comportamentele lor in cadrul Facebook si Twitter. Exista doua nevoi umane de baza – a fi remarcat si a fi valorizat – care isi gasesc manifestarea si in raspandirea rapida a retelelor sociale, dar si in interesul crescut, in special al tinerilor, de a deveni faimosi.
Astfel, au fost recrutati 371 de participanti, in procente aproape egale femei si barbati, cu varste cuprinse intre 18 si 73 de ani, cei mai multi sub 35 de ani, majoritatea de rasa caucaziana/alba.
Atitudinile privind celebritatea au fost masurate printr-o scala care evalua trei factori: Vizibilitatea, Statutul si Aspecte Prosociale ale dorintei de a fi celebru. Vizibilitatea era masurata prin dorinta de:
– A fi pe coperta unei reviste
– A ti se face o poza
– A fi recunoscut in public
– A tine interviuri de presa
– A ti se cere autograful
– A avea multi ”urmaritori” pe Twitter sau ale retele sociale
– A fi prezent la show-uri de premiere
– A reprezenta un produs sau brand favorit
Statutul era masurat prin atractia fata de:
– Posibilitatea de a calatori la clasa intai si de a sta in locuinte exclusiviste
– Primirea de cadouri luxoase
– A locui intr-o vila ori intr-un apartament luxos
– A avea acces VIP la cele mai bune restaurante
– A avea o garderoba scumpa/la moda
– A avea siguranta financiara
Aspectele Prosociale ale dorintei de celebritate sunt:
– A-si putea sustine financiar prietenii si familia
– A-si putea face familia/prietenii mandri
– A-si folosi faima in scopuri nobile
– A fi un model pentru ceilalti
Au fost adaugati doi itemi care evaluau fantazarea privind a ajunge cunoscut in viitor (Fame Fantasy) si sansele /posibilitatea perceputa ca visul sa se materializeze (Fame Realism).
Participantii au fost, apoi, intrebati cat de des utilizeaza Facebook, respectiv Twitter, ce actiuni efectueaza (a observa – citirea comentariilor sau postarilor/tweet-urilor altora-, a posta si a raspunde) si cate figuri publice urmaresc/apreciaza sau cate le devin ”prieteni”.
Concluziile au confirmat, in mare parte, ipotezele de la care s-a pornit:
– Vizibilitatea a fost cel mai puternic predictor pentru comportamentele orientate spre obtinerea celebritatii pe retelele sociale, urmat de Fame Fantasy si Fame Realism.
– Utilizarea ambelor retele a fost asociata cu o crestere a dorintei de faima comparata cu utilizarea doar a unei retele si, bineinteles, cu neutilizarea niciuneia
La fel ca in studiile anterioare, s-a constatat ca exista mai multi utilizatori de Facebook (aprox. 86% la grupa de varsta 18-29 de ani) decat de Twitter (aprox. 27% la grupa de varsta 18-24 de ani), mai multe femei decat barbati si mai multi tineri. Participantii au petrecut mai mult timp observand ce fac altii (”lurking”) decat postand sau comentand. In timp ce majoritatea celor care utilizeaza Twitter (84%) urmaresc cel putin o figura oficial, doar jumatate din fanii Facebook au dat ”like” ori s-au ”imprietenit” cu o celebritate. Acest lucru demonstreaza ca Twitter aduna mai multi ”vanatori de faima” decat Facebook.
S-au gasit legaturi clare intre factorul ”Vizibilitate”, timpul petrecut visand cu ochii deschisi la viitorul ”de aur” si realismul perceput privind acest viitor, pe de o parte, si prezenta activa pe retele, postarea de update-uri si poze si comportamente care demonstreaza dorinta de identificare cu celebritati (a se ”imprieteni”, a le ”urmari” si chiar a le scrie).
Nu a fost gasita nicio asociere intre variabilele legate de faima si comportamentul de ”observare” pe Facebook: a citi comentarii, a se uita la poze.
Se considera ca narcisismul si nevoia de a apartine unui grup sunt trasaturi care determina varibila ”Vizibilitate”, iar narcisismul a fost asociat si cu tendinta de angajare in postari exhibitioniste.
Retele de socializare satisfac nu numai nevoia de a fi remarcat/valorizat, ci si de a fi conectat intr-un mod plin de sens cu ceilalti. Autoarea nu exclude posibilitatea ca fanii ”inraiti” sa incerce sa-si umple golul existential prin imersarea in mediul virtual…
Prin urmare, sunt necesare studii viitoare pentru a vedea care este impactul pe termen lung al acestor retele.
BIBLIOGRAFIE:
”Fame, Facebook, and Twitter: How Attitudes About Fame Predict Frequency and Nature of Social Media Use” – Psychology of Popular Media Culture, 2013, vol. 2, nr. 4, pp. 222-236
Autoare: Dara N. Greenwood, Vassar College
