Notiunea de frumusete este, in majoritatea cazurilor, ultimul lucru la care ne gandim atunci cand avem in fata ochilor un computer, sau un alt device cu scopuri similare, creat in zilele noastre. Ce-ar fi asa minunat la un obiect cu o carcasa de plastic, sau in cazurile fericite, de metal, modelat prin intermediul inexpresivitatii unghiurilor drepte? Este practic un obiect a carui imagine devine cumva inexistenta atunci cand nu este folosit, sau daca exista in continuare, nu exprima mare lucru.
In aceste vremuri, magia matematicii si a mecanicii nu mai reprezinta o fascinatie atat de comuna in randul oamenilor, deoarece conceptele tehnologice s-au schimbat in totalitate. In locul algebrei „magice” sta ideea de viteza absoluta in inregistrarea, stocarea, accesarea si transmiterea datelor, capitolul tehnologic devenind astfel parte din setul nevoilor imediate.
Recent, cei de la blogul Io9 au publicat o lista cu aparate de calcul construite in secolele trecute, care se remarca prin aspectul lor si prin insusirile inventive pe care creatorii lor le-au anexat acestora. Un prim exemplu este calculatorul lui Pascal, creat de Blaise Pascal intre anii 1642 si 1645, fiind inspiratia primara pentru aparatele de calcul construite mai tarziu de catre matematicianul filozof, Leibniz. Acest calculator poate servi doar la adunarea si scaderea dintre doua numere. Arata ca o cutie rectangulara cu opt discuri pe capac, iar fiecare dintre aceastea se formeaza din doua roti. In interior se afla o roata cu spite, care detine rolul principal in functionarea acestui aparat, fiindca rezultatul se determina prin calcularea numarului de rotatii a acesteia.
Ceva mai complexa este insa masinaria lui Johann Hellfrich Muller, creata in 1784. Este similara cu masinaria lui Hahn si are la baza principiile calculatorului cu trepte, inventat de acelasi Leibniz. Aparatul are forma rotunda, iar in centru se afla o maneta, in timp ce rotile cu numere sunt aranjate concentric in jurul manetei. Masinaria poate socoti folosind paisprezece figuri de calcul, iar numerele si rotile mecanice pot fi alternate pentru a permite operatiile cu numere aflate in afara sistemelor zecimale. Astfel, toate cele patru operatii aritmetice de baza pot fi efectuate cu succes.
Un alt obiect mecaninc demn de atentie este calculatorul de celule sanguine pantetat in 1922 si fabricat in Chicago, Illinois. Intentia din spatele crearii acestei masinarii era de a usura viata asistentilor din laboratoarele clinicilor. Pe-atunci, numaratul celulelor sanguine era o sarcina grea. Dupa ce se lua sange de la pacient, se punea o picatura sub microscop si se numarau toate tipurile de celule diferite, conform unei proceduri standard. Astfel, ajutorul aparatului consta in faptul ca cercetarorul nu mai trebuia sa-si ia ochii de la lentila microscopului pentru a urmari procedurile. Practic, acesta nu este un calculator, ci doar o numaratoare dotata cu opt totalizatoare diferite.
In schimb, „Consul, maimuta educata” este o jucarie pentru calcul, brevetata in 1916 de William Robertson din Belmont, Ohio. Numele este inspirat din filmul Consul Crosses the Atlantic, produs de Charles Urban in 1909, unde Consul este o maimuta invatata, foarte cunoscuta in Europa, care viziteaza pentru prima data Statele Unite. Folosirea acestui aparat se face prin pozitionarea picioarelor maimutei, astfel incat orice combinatie de numere ar indica pozitiile picioarelor, „maimuta educata” va afisa rezultatul inmultirii dintre ele. Singura limita a acestei jucarii este ca nu permite inmultirea numerelor mai mari decat 12.
Cel mai impunator aparat din aceasta lista este insa computerul analog bazat pe apa, datorita dimensiunilor si complexitatii acestuia. Aparatul a fost construit in 1936 de rusul Vladimir Lukyanov si a fost primul calculator din lume care putea rezolva partial ecuatii diferentiale. Operatorul acestui calculator trebuia sa lucreze cu niste tuburi umplute cu apa care erau interconectate. Aparatul se numeste „interogatorul apei”, iar in ceea ce priveste metoda de calcul, lucrurile sunt vrednice de interes. Nivelul apei din tuburi reprezenta numerele stocate, iar raportul dintre cantitatile de lichid aflate in tuburi determina operatiile matematice. Aceste computere au fost folosite in URSS pentru modelarea la scara mare, pana in anii ’80, cand au intervenit calculatorele care rezolvau lucruri mult mai complicate. Aparatul lui Lukyanov este considerat un monument urias in stiinta si tehnologie, deoarece a pus Uniunea Sovietica in fata faptului de a dezvolta principiile computerelor analoage.
Referinte
-, „Consul, the educated monkey”, in Computer Museum of C.A.S.E., http://www2.hu-berlin.de/isemuseum/cat.php?id=other39&
-, „The calculating machines of Johann Helfrich Müller”, in History Computer, http://history-computer.com/MechanicalCalculators/18thCentury/Muller.html
Fiona Macdonald, „These are some of the most beautiful calculators humans have ever made”, in Science Alert, http://www.sciencealert.com/these-are-some-of-the-most-beautiful-calculators-humans-have-ever-made
Ken Hanly, „In 1936 Soviet scientist Lukyanov built an analog water computer” in Digital Journal, decembrie, 2012, http://www.digitaljournal.com/article/338106
Vincze Miklos, „ The Strangest And Most Beautiful Calculators Humanity Has Ever Created”, in Io9, http://io9.com/the-strangest-and-most-beautiful-calculators-humanity-h-1668731927
Sursa foto: io9.com
