Flash-uri din sens opus, de Marian Godina

CRONICA CU GIROFAR

[mkdf_dropcaps type=”normal” color=”red” background_color=””]M[/mkdf_dropcaps]-am gandit ca ar fi un titlu bun pentru prezentarea volumului Flash-uri din sens opus scris de Marian Godina.

   Cu semnalele acustice si luminoase in functiune a intrat in intersectia publica aceasta carte. Lectura este placuta si usoara, o alcatuire de texte autobiografice si satirice strabatute de emotii si trairi ale autorului. Ceea ce este neasteptat si a facut valva este faptul ca autorul este politist.

   Am auzit si citit o gramada de opinii care exprimau surpriza si cum s-ar spune la TV – SOC si GROAZA! Nu stiu de ce ne miram atat ca un om scrie si ca scrie si corect romaneste si facem din asta o virtute cand este de fapt o normalitate. Meseria de politist este una ca oricare alta si cei care inca mai considera ca un politist este musai un semi-analfabet poate ca ar fi timpul sa isi schimbe opinia.

   Autorul ne spune chiar el ca este ”zugrav”, dar ”in timpul liber mai fur cate o masina de politie si o uniforma si umblu prin oras”. De aceea vom discuta despre meseria de „zugrav” a domnului Godina si nu despre timpul sau liber.

   Sunt capitole savuroase in carte: „Luca”, „Leul si pisimatii”, „Andiamo, Maricico”, care ne aduc zambetul pe buze si ne arata ca autorul este un sensibil si fin umorist.

   Avem si parti de inceput de cariera, „Admitere la Campina”, „Prima zi de scoala”, „Iluzii” care ne duc in alta lume – cea a bravului soldat Sveck si a peripetiilor lui. Plutonierul de companie este o figura emblematica in aceste capitole, parca scos din cartea lui Jaroslav Hasek. Suntem martorii unei maturizari rapide a eroului nostru, viitor politist care duce cu el un bagaj de naivitate si inocenta exact ca soldatul Sveck.

   Ne aduce autorul si catre generatia de azi cu povestile de dragoste traite, cu „balena albastra” si Ana – cel din urma episod este parca imprumutat din videoclipul lui Igor Krutoy – You are in my september.

   Zugravul Marian Godina este inzestrat cu spirit de observatie profund si imbogatit cu sensibilitate si umor de buna calitate care nu aluneca nici o clipa catre vulgar, in ciuda vocabularului folosit uneori. Este dozat cu minutiozitate si nu depaseste limitele… de viteza admise.

   Spune frumos zugravul nostru ca el considera ca „poporul este moara” si cred ca a simtit-o pe pielea lui in ultima perioada, a simtit si duritatea pietrelor de moara si curgerea furtunoasa a apei.

   Este un inceput promitator volumul scris de Marian Godina care ne prilejuieste momente de relaxare atat de pretioase in aceste vremuri si ne-am dori sa ramana la acest nivel de „zugrav” al lumi inconjuratoare, fara sa intre in lumea mai murdara si despre care nu mai dorim sa auzim si in momentele de relaxare – aceea a coruptiei si luptei de trei parale pentru ciolan.