Inca dinainte sa ma mut in Suedia toata lumea ma intreba: vai, te muti in Suedia? Nu e frig acolo? Cand vin in vacante in Romania, aud fix acelasi lucru: vai, cum poti sta acolo? E frig, nu?
E frig! Normal ca e frig in Suedia, ca doar suntem aproape de cercul polar! Dar acum nu va inchipuiti ca sunt mereu -500 de grade si toti oamenii sunt stane de gheata.
Vremea se numara printre subiectele preferate de discutie ale unui suedez: ca ploua, ca ninge, ca e soare, vant sau vijelie, toata lumea vorbeste despre vreme. De altfel, ei au o vorba: nu exista vreme rea, ci numai haine nepotrivite. Deci voila! Am rezolvat problema. Mi-am cumparat haine potrivite si desi nu imi placea frigul, am inceput cu timpul sa avem asa o relatie speciala, secreta si sa ne bucuram una de compania celuilalt.
Iarna sunt ok, am haine groase, uneori doar un tricou pe sub geaca pufoasa din dotare, si viata e frumoasa. Am inceput sa suport frigul mai bine decat caldura, ba chiar mai nou am devenit alergica si oriunde merg, fie in Romania, fie in tari calde, ma umplu de bube de la caldura… In loc sa ma bucur si eu ca omul din tarile nordice de zile insorite, toride, vacanta, plaja, nisip si mare, stau cu mixturi mentolate si imbracata din cap pana in picioare. Just great!
Cel mai crunt frig pe care l-am experimentat a fost in vacanta din Kiruna. Kiruna este cel mai nordic oras din Suedia, situat in regiunea Laponia. Da, da, ati auzit bine: Laponia, tara lui Mos Craciun. Si cum a fost un cadou adus de Mos Nicolae, am zis de ce nu. Zis si facut. Am rezervat din timp sania trasa de catei husky, zece la numar, si am pornit la drum.
Experienta este unica. Am mers pe un lac inghetat, in bezna totala, sub cerul aprins de stele asa cum vezi doar in filme. Ghidul stingea si lampa uneori, asa, ca sa vedem cum e natura raw, doar ca efectul era de film de groaza. Ha ha.
Revenind la frig, ghidul ne-a dat de la inceput toate instructiunile si ne-a oferit niste haine extra sa punem pe noi. Eu venisem inarmata de-acasa cu doua perechi de pantaloni, sosete de lana, ghete de zapada, pulovere si geaca groasa. Peste toate am tras pe mine si o salopeta dintr-o singura bucata oferita de ghid, am pus alte cizme speciale, o masca de schi peste o caciula de blana cu urechi, si manusi duble cu primul strat din blana si al doilea din piele. In gandul meu zic ok, acum ca nu ma mai pot misca si arat ca omuletul de la Michelin chiar ca nu mai simt niciun frig.
Dar de fapt am experimentat ce inseamna sa nu iti poti controla corpul: iti curgeau mucii, lacrimile, si nu puteai face nimic. Plus ca la cele -30 de grade cat au fost, nu mai simteai ca iti e frig in sensul clasic in care tremuri sau ai membrele reci. Nu, picioarele nu mi le mai simteam deloc si imi faceam scenarii cum odata ajunsi la cabana imi voi scoate cizmele si picioarele imi vor cadea in bucati.
Iar cand simteam ceva, era durere. Nu aveam trasa bine caciula si, desi cred ca am avut fruntea descoperita doar cateva secunde, au parut ore intregi. Durerea era asa de mare, incat am crezut ca mi se desprinde fruntea pur si simplu. Foarte ciudata senzatia, nu as putea sa o compar cu nicio alta durere traita vreodata.
Cand doream sa facem poze, normal ca trebuia sa scot mana din manusa asa ca am pus la cale un plan. Faceam poze numarand doua secunde, bagam mana inapoi in manusa, ii plasam prietenului meu aparatul foto, iar dupa inca doua secunde faceam schimb din nou. Nu de alta, dar am aflat de la ghizi ca turistii care nu au tinut cont de toate instructiunile s-au ales cu degeraturi.
Am fost plecati in padure o ora, cea mai lunga ora a vietii mele. Cand am programat excursia, ma gandeam ca o ora este foarte putin si ca sigur o sa treaca zburand, dar nu. Ora aceea se scurgea lent si tot ce imi doream era sa ajungem mai repede la cabana. Oricum, a fost o experienta inedita, as mai merge o data cu siguranta si, dupa atata frig, iata ca am supravietuit si eu si confratii mei de sanie.
Asa ca atunci cand aud pe cineva: vai ce frig e si cum poti sta acolo unde e frig, zambesc usor in sinea mea: you have no idea.
_____________________________________________________
cover photo: Gara din Kiruna I sursa: www.miniatur-wunderland.de