Ce este discriminarea?
Conceptul de discriminare este extrem de vast si este de multe ori incorect utilizat sau ambiguu, astfel specialistii (din sociologie, psihologie, drept, economie) nu au ajuns la un consens in ceea ce priveste intelesul acestuia. Acest concept provine din latina si inseamna a separa, a distinge, a deosebi si este utilizat atat in cercetarile de specialitate cat si in limbajul uzual. (Chelcea, 2008).
Allan G. Johnson (apud Chelcea, 2008) sustine ca discriminarea este “tratamentul inegal acordat unor oameni care se intâmpla sa apartina unui anumit grup sau unei anumite categorii sociale. […] Când inegalitatea de tratament ia forma abuzului, exploatarii si nedreptatii sistematice, ea devine opresiune sociala”.
Practic, discriminarea sociala reprezinta un comportament diferential, in sens negativ, in detrimentul unor categorii sociale. Categoriile sociale care sufera de pe urma discriminarii sunt: femeile, persoanele varstnice, persoanele cu dizabilitati fizice, dar si psihice (aici se includ tulburarile psihice), homosexualii, imigrantii.
Cele mai discutate categorii sociale care sunt discriminate si despre care s-a scris foarte mult in literatura de specialitate sunt cea rasiala, cea sexuala si cea religioasa, dar se pare ca nu si-au găsit soluţionarea nici acum. (Kwok apud Chelcea).
Diferenta dintre stigmat si discriminare este ca stigmatul reprezintă atitudini, opinii negative despre o persoana sau un anumit grup social, pe când discriminarea reprezinta traducerea in comportament a acestei stigmatizari, ca de exemplu respingerea persoanelor cu tulburari psihice în contexte relationale (colegi, prieteni, vecini) sau profesionale (concedierea acestora pe criteriul bolii, evitarea sau respingerea persoanelor cu tulburari psihice la locul de munca).
Deşi discriminarea reprezinta practic un mod de a se manifesta individual, totusi in momentul in care mai multi indivizi care aparţin aceleiasi clase sunt tratati în mod similar, discriminarea se transformă intr-un pattern social de comportament comun. Discriminarea este un construct social, astfel, aceste patternuri ce tin de inegalitate sau de tratament diferential din pacate, se transmit si generaţiilor urmatoare. (Banton, 1994, 25)
Discriminarea este impartita in literatura de specialitate in (Chelcea, 2008):
- Discriminare negativa versus discriminare pozitiva; discriminarea sociala are de obicei o conotatie negativa, fiind asociata cu termenul de tratament inegal aplicat indivizilor egali, doar pentru ca apartin unei anumite categorii sociale. Totusi exista si discriminarea pozitiva sau discriminarea inversa cum i se mai spune in sociologia americana, si se refera practic la tratamentul favorabil acordat categoriilor sociale discriminate. De exemplu, un angajator are de ales intre un barbat si o femeie cu aceeasi pregatire profesionala, prefera sa aleaga femeia pentru ca se cunoaste faptul că femeile, in general, au avut mai putine sanse in a-ei construi ei consolida o cariera. (Banton, 1994, 28).
- Discriminare individuala versus discriminare institutională/simbolica; discriminarea individuala este cea declarata in mod clar de fiecare individ in parte, pe când discriminarea institutională este una nedeclarata, de exemplu neangajarea unui individ pe criterii de rasa, culoare sau handicap si sustinerea faptului ca acesta nu a fost angajat nefiind suficient calificat pentru acel post; din acest motiv se mai numeste şi discriminare simbolica si tinde sa inlocuiasca “discriminarea manifestă”.
Discriminarea persoanelor cu tulburări psihice
Conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii, exista aproximativ 450 de milioane de oameni cu o tulburare de ordin mental sau de comportament.
Multe persoane afectate de o tulburare psihica nu beneficiaza de un tratament adecvat deoarece le este teama de stigmatul asociat bolii si de excluziunea sociala si au sentimente de inadecvare si rusine.
Exista un interes la nivel societal de a gasi tratamente si solutii pentru problematica tulburarilor mentale. Sistemele sociale cauta sa emita politici sociale si legi care sa protejeze drepturile persoanelor cu tulburari psihice si sa le ajute pentru a se reintegra social. Exista si miscari si proiecte sociale cu scopul de a sensibiliza si a-i determina pe indivizi sa constientizeze ce sunt tulburarile psihice, gradul in care sunt afectate persoanele care au de infruntat o provocare atat de grea si modalitati de a eradica stigmatul si discriminarea acestora. Discriminarea sociala asupra persoanelor cu tulburari psihice este recunoscuta public si este o problema majora si cu o rezolvare care nu este usoara (Vickers, 2008, 153).
Discriminarea persoanelor cu tulburari psihice are efecte negative nu numai la nivel individual, in cazul persoanei care are o astfel de problema, ci si asupra familiei din care provine persoana, a grupurilor din care face parte etc. Atunci cand un individ este diagnosticat ca avand o tulburare psihica, atitudinea si comportamentul persoanelor sufera modificari, atat raportate la persoana diagnosticata cat si asupra familiei si a grupurilor din care aceasta face parte. (Julio Arboleda, 2008, IX).
_______________________
Bibliografie:
- Chelcea, Septimiu. 2008. Psihosociologie. Teorii, cercetari, aplicatii (ed. a II-a revazuta si adaugita. Iasi: Editura Polirom
- Banton, Michael. 1998. Discriminarea. Bucuresti: Editura Du Styl.
- Vickers H. Margaret. 2008. From the Editor-in Chief ‘s Desk: Diffrence, Diversity and Discrimination at Work. -Revisiting Stigma. In Employ Respons Rights. Vol 20, p.153-156.
- Arboleda, Julio & Sartorius, N. (eds). 2008. Understanding The Stigma of Mental Illness. Theory and Intervention. West Sussex : Publisher John Wiley & Sons.
