Raftul cu idei
  • Literatura
    Leviatanul Hobbes recenzie carte

    Leviatanul lui Thomas Hobbes. O capodopera de filosofie politica.

    100 carti fundamentale - Vechiul Testament

    100 carti fundamentale: #2 Vechiul Testament – c. 1500 i.e.n.

    100 carti fundamentale - I CHING

    100 carti fundamentale: #1 I CHING c. 1500 i.e.n.

    Honore de Balzac - Mos Goriot - recenzie de carte

    Mos Goriot, de Honore de Balzac

    Crima si pedeapsa - F.M. Dostoievski

    Crima si pedeapsa, F.M. Dostoievski. Varstele omului.

  • Recenzii
    • All
    • Carte
    • Film
    • Teatru
    Star Wars The Rise of Skywalker cronica de film

    The Rise of Skywalker – cronica de film

    Incepe cu DE CE Simon Sinek recenzie de carte

    Simon Sinek – Incepe cu DE CE. Recenzie de carte

    Padurea spanzuratilor, de Radu Afrim, cronica de teatru

    Padurea spanzuratilor, de Radu Afrim. v. 2.0 – cronica de teatru

    Micul rege Decembrie - Axel Hacke. Recenzie de carte

    Micul rege Decembrie – Axel Hacke. Recenzie de carte

    Trending Tags

    • Cafenea
      Coronavirus COVID-19 stiinta

      Istoria pandemiilor – coronavirus COVID-19

      Orheiul Vechi Moldova calatorii

      Puțin cunoscuta comoară a Moldovei – Orheiul Vechi

      pictura in acuarela

      Vrei să pictezi în acuarelă. Care sunt pensulele de care ai nevoie?

      Raftul cu idei Napoleon curiozitati istorice

      7 adevaruri despre Napoleon Bonaparte, pe care probabil ca nu le stiai

      stan lee omagiu raftul cu idei film benzi desenate marvel

      Stan Lee is dead. Long live Stan Lee!

    • Psihologie
      Nihilofobia – frica de nimic. Realitate si fictiune

      Nihilofobia – frica de nimic. Realitate si fictiune

      Fricile copilariei in viata de adult. Intunericul si alte fobii. Psihologie

      Fricile copilariei in viata de adult. Intunericul si alte fobii.

      Atacurile de panica si fobiile. Cum sa le stapanesti. Psihologie

      Atacurile de panica si fobiile. Cum sa le stapanesti.

      recenzie de carte - Gandire rapida gandire lenta. Daniel Kahneman

      Gandire rapida gandire lenta. Daniel Kahneman

    • Stiinta
      • All
      • Biologie
      • Chimie
      • Fizica
      Coronavirus COVID-19 stiinta

      Istoria pandemiilor – coronavirus COVID-19

      fizica stiinta educatie

      Matematică vectorială de bază

      stiinta fizica educatie

      Scalari și vectori

      biologie stiinta educatie

      Ochiul și vederea

    • Fotografie

      Jocuri de lumina si umbra in fotografia stradala a lui Dimitri Keungueu

      MINUNILE DIN CARPATI – UN TIMELAPSE SUPERB

      Minunile din Carpati – un timelapse superb al vajnicilor munti

      Copiii cosmarului - fotografie

      Copiii cosmarului

      Fotografie. Ramayana in fotografii

      Ramayana in fotografii – in cautarea spiritului antic

    • Raftul verde
      Ce s-ar intampla daca albinele ar disparea

      Ce s-ar intampla daca albinele ar disparea?

      Dezastre ecologice, in istorie. Si consecintele acestora.

      Dezastre ecologice, in istorie. Si consecintele acestora.

      Sculptura in lemn reciclat

      Uriasi prietenosi, ascunsi in padurile din Copenhaga

      comunicarea intre plante ecologie raftul verde

      Plantele trag cu urechea?

      Securitatea hranei in pericol. Mit sau certitudine

      Securitatea hranei in pericol. Mit sau certitudine?

      sprout eco

      Sprout. Creionul care ofera o noua viata atunci cand se termina

      Cele mai singuratice lucruri de pe pamant

      Cele mai singuratice lucruri de pe pamant

      copacii dorm studiu stiinta ecologie

      Copacii dorm? Aproape, spun cercetatorii

      À VÉLO AU CINÉMA – Pedaleaza spre cinema

      À VÉLO AU CINÉMA – Pedaleaza spre cinema

    • Personalitati
      edith piaf SOUS LE CIEL DE PARIS

      Sous le ciel de Paris. EDITH PIAF

      Alexei Mateevici – 100 de ani de la moarte

      Alexei Mateevici – 100 de ani de la moarte

      Bogdan al III-lea Musat

      Bogdan al III-lea Musat

      Parintele Sinesie

      Parintele Sinesie

    • Promotii si evenimente
      Tosca ONB Raftul cu idei opera

      TOSCA, cea mai puternică operă a lui Puccini, pe scena Operei Naționale București

      Nunta lui Figaro opera ONB Raftul cu idei

      NUNTA LUI FIGARO, în programul lunii decembrie pe scena Operei Naționale București

      magazinul de păpuși balet ONB Raftul cu idei

      MAGAZINUL DE PĂPUȘI, spectacol pentru copii cu ocazia sărbătorilor de iarnă pe scena Operei Naționale București

      Lacul Lebedelor balet ONB Raftul cu idei

      LACUL LEBEDELOR, cel mai vizionat balet al tuturor timpurilor, pe scena Operei Naționale București

    No Result
    View All Result
    • Literatura
      Leviatanul Hobbes recenzie carte

      Leviatanul lui Thomas Hobbes. O capodopera de filosofie politica.

      100 carti fundamentale - Vechiul Testament

      100 carti fundamentale: #2 Vechiul Testament – c. 1500 i.e.n.

      100 carti fundamentale - I CHING

      100 carti fundamentale: #1 I CHING c. 1500 i.e.n.

      Honore de Balzac - Mos Goriot - recenzie de carte

      Mos Goriot, de Honore de Balzac

      Crima si pedeapsa - F.M. Dostoievski

      Crima si pedeapsa, F.M. Dostoievski. Varstele omului.

    • Recenzii
      • All
      • Carte
      • Film
      • Teatru
      Star Wars The Rise of Skywalker cronica de film

      The Rise of Skywalker – cronica de film

      Incepe cu DE CE Simon Sinek recenzie de carte

      Simon Sinek – Incepe cu DE CE. Recenzie de carte

      Padurea spanzuratilor, de Radu Afrim, cronica de teatru

      Padurea spanzuratilor, de Radu Afrim. v. 2.0 – cronica de teatru

      Micul rege Decembrie - Axel Hacke. Recenzie de carte

      Micul rege Decembrie – Axel Hacke. Recenzie de carte

      Trending Tags

      • Cafenea
        Coronavirus COVID-19 stiinta

        Istoria pandemiilor – coronavirus COVID-19

        Orheiul Vechi Moldova calatorii

        Puțin cunoscuta comoară a Moldovei – Orheiul Vechi

        pictura in acuarela

        Vrei să pictezi în acuarelă. Care sunt pensulele de care ai nevoie?

        Raftul cu idei Napoleon curiozitati istorice

        7 adevaruri despre Napoleon Bonaparte, pe care probabil ca nu le stiai

        stan lee omagiu raftul cu idei film benzi desenate marvel

        Stan Lee is dead. Long live Stan Lee!

      • Psihologie
        Nihilofobia – frica de nimic. Realitate si fictiune

        Nihilofobia – frica de nimic. Realitate si fictiune

        Fricile copilariei in viata de adult. Intunericul si alte fobii. Psihologie

        Fricile copilariei in viata de adult. Intunericul si alte fobii.

        Atacurile de panica si fobiile. Cum sa le stapanesti. Psihologie

        Atacurile de panica si fobiile. Cum sa le stapanesti.

        recenzie de carte - Gandire rapida gandire lenta. Daniel Kahneman

        Gandire rapida gandire lenta. Daniel Kahneman

      • Stiinta
        • All
        • Biologie
        • Chimie
        • Fizica
        Coronavirus COVID-19 stiinta

        Istoria pandemiilor – coronavirus COVID-19

        fizica stiinta educatie

        Matematică vectorială de bază

        stiinta fizica educatie

        Scalari și vectori

        biologie stiinta educatie

        Ochiul și vederea

      • Fotografie

        Jocuri de lumina si umbra in fotografia stradala a lui Dimitri Keungueu

        MINUNILE DIN CARPATI – UN TIMELAPSE SUPERB

        Minunile din Carpati – un timelapse superb al vajnicilor munti

        Copiii cosmarului - fotografie

        Copiii cosmarului

        Fotografie. Ramayana in fotografii

        Ramayana in fotografii – in cautarea spiritului antic

      • Raftul verde
        Ce s-ar intampla daca albinele ar disparea

        Ce s-ar intampla daca albinele ar disparea?

        Dezastre ecologice, in istorie. Si consecintele acestora.

        Dezastre ecologice, in istorie. Si consecintele acestora.

        Sculptura in lemn reciclat

        Uriasi prietenosi, ascunsi in padurile din Copenhaga

        comunicarea intre plante ecologie raftul verde

        Plantele trag cu urechea?

        Securitatea hranei in pericol. Mit sau certitudine

        Securitatea hranei in pericol. Mit sau certitudine?

        sprout eco

        Sprout. Creionul care ofera o noua viata atunci cand se termina

        Cele mai singuratice lucruri de pe pamant

        Cele mai singuratice lucruri de pe pamant

        copacii dorm studiu stiinta ecologie

        Copacii dorm? Aproape, spun cercetatorii

        À VÉLO AU CINÉMA – Pedaleaza spre cinema

        À VÉLO AU CINÉMA – Pedaleaza spre cinema

      • Personalitati
        edith piaf SOUS LE CIEL DE PARIS

        Sous le ciel de Paris. EDITH PIAF

        Alexei Mateevici – 100 de ani de la moarte

        Alexei Mateevici – 100 de ani de la moarte

        Bogdan al III-lea Musat

        Bogdan al III-lea Musat

        Parintele Sinesie

        Parintele Sinesie

      • Promotii si evenimente
        Tosca ONB Raftul cu idei opera

        TOSCA, cea mai puternică operă a lui Puccini, pe scena Operei Naționale București

        Nunta lui Figaro opera ONB Raftul cu idei

        NUNTA LUI FIGARO, în programul lunii decembrie pe scena Operei Naționale București

        magazinul de păpuși balet ONB Raftul cu idei

        MAGAZINUL DE PĂPUȘI, spectacol pentru copii cu ocazia sărbătorilor de iarnă pe scena Operei Naționale București

        Lacul Lebedelor balet ONB Raftul cu idei

        LACUL LEBEDELOR, cel mai vizionat balet al tuturor timpurilor, pe scena Operei Naționale București

      No Result
      View All Result
      Raftul cu idei
      No Result
      View All Result

      Despre stiinta, ca o poveste

      by Bogdan Popovici
      09 sept., 2017
      in Stiinta
      0
      stiinta si educatie
      0
      SHARES
      69
      VIEWS
      Share on FacebookShare on TwitterShare on Pinterest

         Stiinta este o neintrerupta cautare a adevarului, o lupta permanenta pentru a afla cum functioneaza Universul, cautare ce merge inapoi pana la primele civilizatii. Antrenata de curiozitatea umana, stiinta s-a bazat pe rationament, observatie si experiment.

         Cel mai cunoscut dintre filosofii greci ai Antichitatii, Aristotel, a scris mult despre subiecte stiintifice si a pus bazele multor lucrari care i-au urmat. Aristotel era un bun observator al naturii, dar s-a bazat in totalitate pe gandire si argumente, fara experimente. Drept urmare, a facut greseli. A sustinut, de exemplu, ca obiectele grele cad mai rapid decat cele usoare si ca, daca un obiect e de doua ori mai greu decat altul, va cadea de doua ori mai repede. Cu toate ca e o greseala, nimeni nu a avut nici un dubiu asupra acestei teorii pana in 1590, cand astronomul italian Galileo Galilei a infirmat ideea. Insa, chiar daca astazi pare evident ca un om de stiinta autentic trebuie sa se bazeze pe experimente, acest lucru nu a fost intotdeauna clar.

      Metoda stiintifica

      Francis Bacon - stiinta si educatie
      filosoful Francis Bacon | sursa foto: biography.com

         La inceputul secolului XVII, filosoful englez Francis Bacon a conceput, pentru prima oara, un sistem logic pentru procesele stiintifice, bazandu-se pe eforturile facute, cu sase sute de ani mai devreme, de omul de stiinta arab Alhazen. La scurt timp, a fost sustinut de filosoful francez Rene Descartes. Metoda stiintifica a lui Bacon le cerea cercetatorilor sa faca observatii pentru formularea unei teorii care sa explice desfasurarea fenomenului, apoi sa continue cu un experiment, ca sa vada daca teoria functioneaza. Daca pare ca e adevarata, atunci rezultatele trebuie trimise pentru confirmare stiintifica unor oameni care lucreaza in acelasi domeniu sau intr-unul similar, ca sa caute lipsuri in argumente, invalidand teoria, sau ca sa repete experimentul, asigurandu-se ca rezultatele sunt corecte.

      Toate adevarurile sunt usor de inteles, odata descoperite; totul e sa le descoperi. Galileo Galilei

         A formula o ipoteza testabila ori o predictie e intotdeauna folositor. Astronomul englez Edmond Halley, observand o cometa in 1682, si-a dat seama ca era similara cu cele raportate in 1531 si 1607 si a sugerat ca toate trei erau, de fapt, unul si acelasi obiect, pe o orbita in jurul soarelui. Halley a prezis intoarcerea cometei in 1758 si a avut dreptate, dar la limita – cometa a fost reperata pe 25 decembrie. Acum, cometa este cunoscuta drept Cometa Halley. Intrucat astronomii rareori au cum sa faca experimente, dovezile vin doar din observatii.

      Cometa Halley - stiinta si educatie
      Cometa Halley | sursa foto: Wikimedia Commons

         Experimentele pot testa teorii sau pot sa fie pur si simplu speculative. In timp ce isi urmarea studentii lansând particule alfa pe o foita de aur, in cautarea unor mici devieri, fizicianul neozeelandez Ernest Rutherford le-a sugerat sa puna detectorul de jur imprejurul sursei si, spre uimirea lor, unele particule s-au desprins din folia subtire. Rutheford a spus ca a fost ca si cand un obuz de artilerie ar fi ricosat dintr-o foaie de hartie – ceea ce l-a dus la o noua teorie despre structura atomului.

         Un experiment este cu atat mai convingator, cu cat cercetatorul, atunci cand propune un nou mecanism sau o noua teorie, poate prevedea ce va urma. Daca experimentul produce rezultatul anticipat, atunci cercetatorul are proba care sa-i sustina teoria. Chiar si asa, stiinta nu poate niciodata sa dovedeasca daca o teorie este corecta. Poate doar sa infirme ceva, asa cum a subliniat, in sec. XX, filosoful Karl Popper. Orice experiment care da rezultatele prevazute e o dovada de incredere, dar un experiment singular care esueaza poate demonstra intreaga teorie.

         De-a lungul veacurilor, concepte incelung acceptate, precum universul geocentric, cele patru umori umane, flogistonul format din patru elemente si misteriosul mediu numit eter, au fost infirmate si inlocuite de noi teorii. La randul lor, acestea sunt doar teorii si pot fi infirmate, desi in multe cazuri este improbabil, avand in vedere dovezile.

      Progresul ideilor

         Stiinta rareori avanseaza cu pasi simpli si logici. Descoperirile pot fi facute simultan de catre cercetatori care lucreaza independent, dar aproape orice progres depinde, cumva, de munca si teoriile anterioare. Un motiv pentru construirea uriasului aparat numit Marele Accelerator de Hadroni a fost cautarea bosonului Higgs (Particula lui Dumnezeu). Existenta acestui boson a fost prezisa cu 40 de ani mai devreme, in 1964. Aceasta predictie are in spate zeci de ani de teorie asupra structurii atomului, mergand inapoi pana la Rutherford si munca fizicianului danez Niels Bohr, in anii 1920, care au depins de descoperirea electronului in 1887, care, la randul ei, a depins de descoperirea razelor catodice, in 1869. Acestea nu puteau fi gasite fara pompa de vid si fara inventarea bateriei, in 1799 – astfel, lantul merge inapoi, de-a lungul decadelor si al secolelor. Marele fizician englez Isaac Newton a rostit celebrele vorbe: Daca am vazut mai departe, a fost pentru ca stateam pe umerii unor uriasi. Se referea, in primul rand, la Galileo, dar probabil vazuse si un exemplar din Optica lui Alhazen.

      Acceleratorul de particule cu aparitia bosonului Higgs - stiinta si educatie
      Simulare a unui eveniment din detectorul CMS, cu apariția bosonului Higgs | sursa foto: Wikimedia Commons

      Primii oameni de stiinta

         Primii filosofi cu perspectiva stiintifica au activat in sec. VI – V i.Hr., in Grecia antica. Thales din Milet a prevazut eclipsa de soare din 585 i.Hr.; 50 de ani mai tarziu, Pitagora a fondat o scoala de matematica in sudul Italiei de azi, iar Xenofan, dupa ce a gasit cochilii marine pe un munte, a dedus ca Pamantul a fost, candva, acoperit de ape.

         In Sicilia sec. IV i.Hr., Empedocle a sustinut ca pamantul, aerul, focul si apa sunt „radacina impatrita a totului”. In plus, si-a dus ucenicii pe marginea craterului vulcanic al muntelui Etna si a sarit inauntru, se pare, pentru a dovedi ca e nemuritor. Drept urmare, ne amintim si azi de el!

      Cititorii in stele

         Intre timp, in India, China si zona mediteraneana, oamenii incercau sa dea un sens miscarilor corpurilor ceresti. Au facut harti astrale – partial, ca ajutor pentru navigatie – si au dat nume stelelor si grupurilor de stele. Au observat, de asemenea, ca unele stele urmau trasee neregulate, prin comparatie cu „stelele fixe”. Grecii au numit aceste stele ratacitoare „planete”. Chinezii au observat Cometa Halley in 240 i.Hr. si in 1054 o supernova cunoscuta azi drept Nebuloasa Crabului.

      daca esti un adevarat cautator al adevarului, trebuie ca macar o data in viata sa te indoiesti, pe cat posibil, de toate lucrurile. REné Descartes

      Casa Intelepciunii

         La sfarsitul sec. VIII d.Hr., Califatul Abbasid a infiintat Casa Intelepciunii, o biblioteca magnifica, in noua capitala, Bagdad. Ea a inspirat un avans rapid al stiintei si tehnologiei islamice. Au fost inventate multe dispozitive mecanice ingenioase, precum astrolabul, un instrument de navigatie care folosea pozitia stelelor. A inflorit alchimia si au aparut tehnici precum distilarea. Savantii din cadrul bibliotecii au adunat la un loc cele mai importante carti grecesti si indiene si le-au tradus in araba. In acest mod, Vestul a descoperit, mai tarziu, operele anticilor si a aflat ca cifrele „arabe”, inclusiv zero, erau importate din India.

      Casa Intelepciunii, stiinta si educatie
      Carturari in Casa Intelepciunii din Bagdad. Ilustratie de Yahyá al-Wasiti, 1237.

      Nasterea stiintei moderne

         Cum monopolul Bisericii asupra adevarului stiintific incepuse sa apuna, anul 1543 a adus publicarea a doua carti de referinta. Anatomistul belgian Andreas Vesalius a elaborat De humani corporis fabrica, lucrare ce descria disectia corpurilor umane, cu ilustratii uluitoare. In acelasi an, Nicolaus Copernic a publicat De revolutionibus orbium coelestium, care declara ferm ca Soarele e centrul Universului, rasturnand modelul centrat pe Pamant, elaborat de Ptolemeu din Alexandria, cu un mileniu mai devreme.

         In 1600, fizicianul englez William Gilbert a publicat De magnete, in care a explicat ca acul compasului arata nordul, pentru ca insusi Pamantul e un magnet. Ba chiar a spus ca nucleul planetei e facut din fier. In 1623, alt fizician englez, William Harvey, a descris pentru prima data cum inima actioneaza ca o pompa si dirijeaza sangele in corp, infimand pe vecie teoriile vechi de 1400 de ani, de pe vremea medicului greco-roman Galen. In jurul lui 1660, chimistul anglo-irlandez Robert Boyle a scris o serie de carti, inclusiv Chimistul sceptic, in care a definit elementul chimic. Acestea au marcat nasterea chimiei ca stiinta, separat de alchimia mistica din care a aparut.

         Robert Hooke, care a lucrat o vreme ca asistent al lui Boyle, a scris primul bestseller stiintific, Micrografia, in 1665. Superbele sale ilustratii pliante, cu subiecte precum puricele sau ochiul unei muste, au revelat o lume microscopica pe care n-o vazuse nimeni inainte. Apoi, in 1687, a aparut ceea ce multi considera cea mai importanta carte de stiinta din toate timpurile, Philosophiœ naturalis principia mathematica, a lui Isaac Newton, cunoscuta indeosebi drept Principia. Legile lui Newton privind miscarea si principiul gravitatiei universale formeaza baza fizicii clasice.

      Micrografia Robert Hooke - stiinta si educatie
      Puricele. Facsimil din Micrografia, Robert Hooke, 1665

      Elemente, atomi, evolutie

         In sec. XVIII, chimistul francez Antoine Lavoisier a descoperit rolul oxigenului in combustie, discreditand vechea teorie a flogistonului. Curand, o multime de noi gaze si proprietatile lor au fost investigate. Analiza gazelor din atmosfera l-a facut pe meteorologul britanic John Dalton sa sugereze ca fiecare element este alcatuit din atomi unici si sa propuna ideea de masa atomica. Apoi, chimistul german August Kekulé a dezvoltat bazele structurii moleculare, in vreme ce inventatorul rus Dmitri Mendeleev a conceput primul tabel periodic al elementelor, unanim acceptat.

      Pila voltaica - stiinta si educatie
      Pila voltaica – prima baterie

         Inventarea bateriei electrice de catre Alessandro Volta, in Italia anului 1799, a deschis noi carari ale stiintei, pe care au mers fizicianul danez Hans Christian Ørsted si britanicul Michael Faraday, descoperind noi elemente si electromagnetismul, care a dus la inventarea motorului electric. Intre timp, ideile fizicii clasice au fost aplicate atmosferei, stelelor, vitezei luminii si naturii caldurii, ceea ce a creat stiinta termodinamicii.

         Studiind straturile de roci, geologii au inceput sa reconstituie trecutul Pamantului. Paleontologia a luat amploare cand au inceput sa iasa la iveala ramasitele vietatilor disparute. Mary Anning, o tanara englezoaica fara scoala, a devenit o celebritate mondiala in ceea ce priveste reconstituirea resturilor de fosile. Odata cu dinozaurii, au aparut si ideile despre evolutionism, cea mai cunoscuta fiind cea a naturalistului englez Charles Darwin, precum si teorii noi despre originea si ecologia vietii.

      Incertitudine si infinit

         In zorii sec. XX, un tanar german, Albert Einstein, a propus teoria relativitatii, bulversand fizica traditionala si punand capat ideii timpului si spatiului absolut.

         Au fost avansate noi modele ale atomului; lumina a fost prezentata, in acelasi timp, ca particula si unda; apoi un alt german, Werner Heisenberg, a demonstrat incertitudinea Universului.

         Cel mai impresionant fapt in legatura cu secolul trecut este felul in care evolutia tehnologica i-a permis stiintei sa avanseze idei cu caracter de revizie, tot mai precise, mai rapid ca oricand.

      realitatea e pur si simplu o iluzie, dar una foarte persistenta. Albert einstein

         Acceleratoarele de particule mai puternice au scos la iveala noi unitati fundamentale ale materiei. Telescoapele mai puternice au aratat ca Universul este in expansiune si ca a inceput cu o mare explozie. Ideea gaurilor negre a inceput sa prinda radacini. Materia neagra si energia neagra, oriunde ar fi, par sa umple universul si astronomii incep sa descopere noi lumi – planete care orbiteaza in jurul unor stele indepartate, unele chiar capabile sa gazduiasca viata.

         Matematicianul englez Alan Turing a gandit masina universala de calcul, iar in 50 de ani aveam computerul personal, internet si telefoane inteligente.

      Alan Turing - primul computer - stiinta si educatie
      Alan Turing alaturi de prima masina de calcul, precusoarea computerului

      Secretele vietii

         In biologie, s-a dovedit ca bazele ereditatii sunt cromozomii, iar structura chimica a ADN-ului e decodificata. Dupa doar 40 de ani, aceasta a dus la Proiectul Genomului Uman, care, initial, parea o sarcina descurajanta. Determinarea secventei de ADN este, acum, aproape o operatie banala de laborator, terapia genetica a trecut de la speranta la realitate si a fost clonat primul mamifer.

         Odata cu aceste realizari, continua cautarea neobosita a adevarului. Pare ca vor exista intotdeauna mai multe intrebari decat raspunsuri, dar viitoarele descoperiri vor continua, cu siguranta, sa uimeasca.

      Tags: Alan TuringAlbert EinsteinchimieCoperniccosmosdespre atomeducatieevolutiefizicaGalileo GalileiIsaac Newtonistoria stiinteioameni de stiintastiinda modernastiinta

      Bogdan Popovici

      Iubitor de arta si bun-simt, dispus intotdeauna la flirt cu Social Media, Advertising, Copywriting, Jurnalism si Fotografie. Entuziast Wordpress si SEO, dar cu limita, jurnalist pensionat inainte de termen din pricina dezgustului politic.

      Related Posts

      Coronavirus COVID-19 stiinta
      Biologie

      Istoria pandemiilor – coronavirus COVID-19

      19 mart., 2020
      fizica stiinta educatie
      Fizica

      Matematică vectorială de bază

      18 mai, 2019
      stiinta fizica educatie
      Fizica

      Scalari și vectori

      18 mai, 2019
      Next Post
      Stranii Surate - Terry Pratchett (seria Lumea Disc). Recenzie de carte

      Stranii Surate - Terry Pratchett (seria Lumea Disc)

      Seth mitologie egipteana cultura generala

      Seth, zeul haosului si al razboiului. Mitologie egipteana.

      Revitalizarea patrimoniului cultural romanesc in Dobrogea si Cadrilater

      Revitalizarea patrimoniului cultural romanesc in Dobrogea si Cadrilater

      Lasă un răspuns Anulează răspunsul

      Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

      Categorii

      • Biologie
      • Blog
      • Cafenea
      • Carte
      • Chimie
      • Featured
      • Film
      • Filozofie
      • Fizica
      • Fotografie
      • In Memoriam
      • Istorie literara
      • Literatura
      • Literatura universala
      • Personalitati
      • Profil de artist
      • Promotii si evenimente
      • Psihologie
      • Raftul verde
      • Recenzii
      • Stiinta
      • Teatru
      • Teorie si Definitii
      • Teste de cultura generala

      Subiecte

      ArCuB arta balet cronica de film cronica de teatru cronica teatru cultura editura Herald editura Nemira educatie evenimente culturale film fizica fotografie Fundatia Calea Victoriei In Culise istorie lansare carte literatura literatura universala ONB opera Opera Nationala Bucuresti personalitati pictura promotii si evenimente psihologie recenzie carte recenzie de carte recenzie film recenzie literatura recenzie teatru recenzii recenzii carti recenzii de carte recenzii literare spectacole teatru spectacol teatru stiinta teatru teatru Bucuresti teatrul Arte dell'Anima teatrul In Culise teatrul Nottara UNATC
      Facebook Youtube Instagram Twitter

      Articole recente

      • Istoria pandemiilor – coronavirus COVID-19
      • The Rise of Skywalker – cronica de film
      • TOSCA, cea mai puternică operă a lui Puccini, pe scena Operei Naționale București

      Categorii

      • Biologie
      • Blog
      • Cafenea
      • Carte
      • Chimie
      • Featured
      • Film
      • Filozofie
      • Fizica
      • Fotografie
      • In Memoriam
      • Istorie literara
      • Literatura
      • Literatura universala
      • Personalitati
      • Profil de artist
      • Promotii si evenimente
      • Psihologie
      • Raftul verde
      • Recenzii
      • Stiinta
      • Teatru
      • Teorie si Definitii
      • Teste de cultura generala

      © 2019 Raftul cu idei - website cultural - Parte a Your Educated Society YES.

      No Result
      View All Result
      • Literatura
        • Istorie literara
        • Literatura universala
        • Teorie si Definitii
      • Recenzii
        • Carte
        • Teatru
        • Film
      • Cafenea
      • Psihologie
      • Stiinta
        • Biologie
        • Chimie
        • Fizica
      • Fotografie
      • Raftul verde
      • Mai mult
        • Filozofie
        • Personalitati
        • Blog
        • Teste de cultura generala
        • Promotii si evenimente

      © 2019 Raftul cu idei - website cultural - Parte a Your Educated Society YES.

      Acest website foloseste cookies. Prin continuarea explorarii acestui website, sunteti de acord cu folosirea acestor cookies. Viziteaza Politica de confidentialitate.