Raftul cu idei
  • Literatura
    Leviatanul Hobbes recenzie carte

    Leviatanul lui Thomas Hobbes. O capodopera de filosofie politica.

    100 carti fundamentale - Vechiul Testament

    100 carti fundamentale: #2 Vechiul Testament – c. 1500 i.e.n.

    100 carti fundamentale - I CHING

    100 carti fundamentale: #1 I CHING c. 1500 i.e.n.

    Honore de Balzac - Mos Goriot - recenzie de carte

    Mos Goriot, de Honore de Balzac

    Crima si pedeapsa - F.M. Dostoievski

    Crima si pedeapsa, F.M. Dostoievski. Varstele omului.

  • Recenzii
    • All
    • Carte
    • Film
    • Teatru
    Star Wars The Rise of Skywalker cronica de film

    The Rise of Skywalker – cronica de film

    Incepe cu DE CE Simon Sinek recenzie de carte

    Simon Sinek – Incepe cu DE CE. Recenzie de carte

    Padurea spanzuratilor, de Radu Afrim, cronica de teatru

    Padurea spanzuratilor, de Radu Afrim. v. 2.0 – cronica de teatru

    Micul rege Decembrie - Axel Hacke. Recenzie de carte

    Micul rege Decembrie – Axel Hacke. Recenzie de carte

    Trending Tags

    • Cafenea
      Coronavirus COVID-19 stiinta

      Istoria pandemiilor – coronavirus COVID-19

      Orheiul Vechi Moldova calatorii

      Puțin cunoscuta comoară a Moldovei – Orheiul Vechi

      pictura in acuarela

      Vrei să pictezi în acuarelă. Care sunt pensulele de care ai nevoie?

      Raftul cu idei Napoleon curiozitati istorice

      7 adevaruri despre Napoleon Bonaparte, pe care probabil ca nu le stiai

      stan lee omagiu raftul cu idei film benzi desenate marvel

      Stan Lee is dead. Long live Stan Lee!

    • Psihologie
      Nihilofobia – frica de nimic. Realitate si fictiune

      Nihilofobia – frica de nimic. Realitate si fictiune

      Fricile copilariei in viata de adult. Intunericul si alte fobii. Psihologie

      Fricile copilariei in viata de adult. Intunericul si alte fobii.

      Atacurile de panica si fobiile. Cum sa le stapanesti. Psihologie

      Atacurile de panica si fobiile. Cum sa le stapanesti.

      recenzie de carte - Gandire rapida gandire lenta. Daniel Kahneman

      Gandire rapida gandire lenta. Daniel Kahneman

    • Stiinta
      • All
      • Biologie
      • Chimie
      • Fizica
      Coronavirus COVID-19 stiinta

      Istoria pandemiilor – coronavirus COVID-19

      fizica stiinta educatie

      Matematică vectorială de bază

      stiinta fizica educatie

      Scalari și vectori

      biologie stiinta educatie

      Ochiul și vederea

    • Fotografie

      Jocuri de lumina si umbra in fotografia stradala a lui Dimitri Keungueu

      MINUNILE DIN CARPATI – UN TIMELAPSE SUPERB

      Minunile din Carpati – un timelapse superb al vajnicilor munti

      Copiii cosmarului - fotografie

      Copiii cosmarului

      Fotografie. Ramayana in fotografii

      Ramayana in fotografii – in cautarea spiritului antic

    • Raftul verde
      Ce s-ar intampla daca albinele ar disparea

      Ce s-ar intampla daca albinele ar disparea?

      Dezastre ecologice, in istorie. Si consecintele acestora.

      Dezastre ecologice, in istorie. Si consecintele acestora.

      Sculptura in lemn reciclat

      Uriasi prietenosi, ascunsi in padurile din Copenhaga

      comunicarea intre plante ecologie raftul verde

      Plantele trag cu urechea?

      Securitatea hranei in pericol. Mit sau certitudine

      Securitatea hranei in pericol. Mit sau certitudine?

      sprout eco

      Sprout. Creionul care ofera o noua viata atunci cand se termina

      Cele mai singuratice lucruri de pe pamant

      Cele mai singuratice lucruri de pe pamant

      copacii dorm studiu stiinta ecologie

      Copacii dorm? Aproape, spun cercetatorii

      À VÉLO AU CINÉMA – Pedaleaza spre cinema

      À VÉLO AU CINÉMA – Pedaleaza spre cinema

    • Personalitati
      edith piaf SOUS LE CIEL DE PARIS

      Sous le ciel de Paris. EDITH PIAF

      Alexei Mateevici – 100 de ani de la moarte

      Alexei Mateevici – 100 de ani de la moarte

      Bogdan al III-lea Musat

      Bogdan al III-lea Musat

      Parintele Sinesie

      Parintele Sinesie

    • Promotii si evenimente
      Tosca ONB Raftul cu idei opera

      TOSCA, cea mai puternică operă a lui Puccini, pe scena Operei Naționale București

      Nunta lui Figaro opera ONB Raftul cu idei

      NUNTA LUI FIGARO, în programul lunii decembrie pe scena Operei Naționale București

      magazinul de păpuși balet ONB Raftul cu idei

      MAGAZINUL DE PĂPUȘI, spectacol pentru copii cu ocazia sărbătorilor de iarnă pe scena Operei Naționale București

      Lacul Lebedelor balet ONB Raftul cu idei

      LACUL LEBEDELOR, cel mai vizionat balet al tuturor timpurilor, pe scena Operei Naționale București

    No Result
    View All Result
    • Literatura
      Leviatanul Hobbes recenzie carte

      Leviatanul lui Thomas Hobbes. O capodopera de filosofie politica.

      100 carti fundamentale - Vechiul Testament

      100 carti fundamentale: #2 Vechiul Testament – c. 1500 i.e.n.

      100 carti fundamentale - I CHING

      100 carti fundamentale: #1 I CHING c. 1500 i.e.n.

      Honore de Balzac - Mos Goriot - recenzie de carte

      Mos Goriot, de Honore de Balzac

      Crima si pedeapsa - F.M. Dostoievski

      Crima si pedeapsa, F.M. Dostoievski. Varstele omului.

    • Recenzii
      • All
      • Carte
      • Film
      • Teatru
      Star Wars The Rise of Skywalker cronica de film

      The Rise of Skywalker – cronica de film

      Incepe cu DE CE Simon Sinek recenzie de carte

      Simon Sinek – Incepe cu DE CE. Recenzie de carte

      Padurea spanzuratilor, de Radu Afrim, cronica de teatru

      Padurea spanzuratilor, de Radu Afrim. v. 2.0 – cronica de teatru

      Micul rege Decembrie - Axel Hacke. Recenzie de carte

      Micul rege Decembrie – Axel Hacke. Recenzie de carte

      Trending Tags

      • Cafenea
        Coronavirus COVID-19 stiinta

        Istoria pandemiilor – coronavirus COVID-19

        Orheiul Vechi Moldova calatorii

        Puțin cunoscuta comoară a Moldovei – Orheiul Vechi

        pictura in acuarela

        Vrei să pictezi în acuarelă. Care sunt pensulele de care ai nevoie?

        Raftul cu idei Napoleon curiozitati istorice

        7 adevaruri despre Napoleon Bonaparte, pe care probabil ca nu le stiai

        stan lee omagiu raftul cu idei film benzi desenate marvel

        Stan Lee is dead. Long live Stan Lee!

      • Psihologie
        Nihilofobia – frica de nimic. Realitate si fictiune

        Nihilofobia – frica de nimic. Realitate si fictiune

        Fricile copilariei in viata de adult. Intunericul si alte fobii. Psihologie

        Fricile copilariei in viata de adult. Intunericul si alte fobii.

        Atacurile de panica si fobiile. Cum sa le stapanesti. Psihologie

        Atacurile de panica si fobiile. Cum sa le stapanesti.

        recenzie de carte - Gandire rapida gandire lenta. Daniel Kahneman

        Gandire rapida gandire lenta. Daniel Kahneman

      • Stiinta
        • All
        • Biologie
        • Chimie
        • Fizica
        Coronavirus COVID-19 stiinta

        Istoria pandemiilor – coronavirus COVID-19

        fizica stiinta educatie

        Matematică vectorială de bază

        stiinta fizica educatie

        Scalari și vectori

        biologie stiinta educatie

        Ochiul și vederea

      • Fotografie

        Jocuri de lumina si umbra in fotografia stradala a lui Dimitri Keungueu

        MINUNILE DIN CARPATI – UN TIMELAPSE SUPERB

        Minunile din Carpati – un timelapse superb al vajnicilor munti

        Copiii cosmarului - fotografie

        Copiii cosmarului

        Fotografie. Ramayana in fotografii

        Ramayana in fotografii – in cautarea spiritului antic

      • Raftul verde
        Ce s-ar intampla daca albinele ar disparea

        Ce s-ar intampla daca albinele ar disparea?

        Dezastre ecologice, in istorie. Si consecintele acestora.

        Dezastre ecologice, in istorie. Si consecintele acestora.

        Sculptura in lemn reciclat

        Uriasi prietenosi, ascunsi in padurile din Copenhaga

        comunicarea intre plante ecologie raftul verde

        Plantele trag cu urechea?

        Securitatea hranei in pericol. Mit sau certitudine

        Securitatea hranei in pericol. Mit sau certitudine?

        sprout eco

        Sprout. Creionul care ofera o noua viata atunci cand se termina

        Cele mai singuratice lucruri de pe pamant

        Cele mai singuratice lucruri de pe pamant

        copacii dorm studiu stiinta ecologie

        Copacii dorm? Aproape, spun cercetatorii

        À VÉLO AU CINÉMA – Pedaleaza spre cinema

        À VÉLO AU CINÉMA – Pedaleaza spre cinema

      • Personalitati
        edith piaf SOUS LE CIEL DE PARIS

        Sous le ciel de Paris. EDITH PIAF

        Alexei Mateevici – 100 de ani de la moarte

        Alexei Mateevici – 100 de ani de la moarte

        Bogdan al III-lea Musat

        Bogdan al III-lea Musat

        Parintele Sinesie

        Parintele Sinesie

      • Promotii si evenimente
        Tosca ONB Raftul cu idei opera

        TOSCA, cea mai puternică operă a lui Puccini, pe scena Operei Naționale București

        Nunta lui Figaro opera ONB Raftul cu idei

        NUNTA LUI FIGARO, în programul lunii decembrie pe scena Operei Naționale București

        magazinul de păpuși balet ONB Raftul cu idei

        MAGAZINUL DE PĂPUȘI, spectacol pentru copii cu ocazia sărbătorilor de iarnă pe scena Operei Naționale București

        Lacul Lebedelor balet ONB Raftul cu idei

        LACUL LEBEDELOR, cel mai vizionat balet al tuturor timpurilor, pe scena Operei Naționale București

      No Result
      View All Result
      Raftul cu idei
      No Result
      View All Result

      De unde se credea ca vin copiii, acum 150 de ani

      by Bogdan Popovici
      11 aug., 2017
      in Cafenea
      0
      stiinta, de unde vin copiii, medicina medievala, da Vinci, istorie, religie
      2.5k
      SHARES
      5k
      VIEWS
      Share on FacebookShare on TwitterShare on Pinterest

         Procesul de procreere si conceptie era un mister total, pana in 1875.

        Înainte de 1875, nici oamenii de rand, nici oamenii de stiinta care au ajutat la modelarea erei moderne, nu stiau de unde vin bebelusii. Leonardo da Vinci nu stia. Galileo nu stia. Isaac Newton nu stia.

         Acestia stiau, ce-i drept, ca barbatii si femeile fac sex si – ca rezultat – cateodata, apar copiii, insa savantii nu cunosteau procesul prin care procesul de creatie se desfasura. Nu cunosteau faptul ca femeile produc ovule. Cand au descoperit, intr-un final, spermatozoizii, nu si-au imaginat ca microscopicele celule agitate ar avea ceva de-a face cu bebelusii si sarcina. Teoria „la moda” era aceea ca spermatozoizii sunt paraziti, probabil inruditi cu proaspat descoperitii mormoloci din lacuri. Aceasta era teoria lui Newton.

         De ce? De ce le-a luat celor mai luminate minti ale revolutiei stiintifice – aceiasi indivizi care au calculat cu succes greutatea Pamantului si au evidentiat traiectoriile cometelor care strabat cerul o data in viata – mai mult de doua secole pentru a rezolva un mister pe care il poate explica acum orice elev de clasa a IV-a?

      stiinta, de unde vin copiii, medicina medievala, da Vinci, istorie, religie
      Ilustrarea unei disectii a unui barbat si a unei femei in timpul copulatiei, Leonardo da Vinci., c, 1492 | Domeniul public

         De ce? Deoarece orice avea de-a face cu anatomia era dificil si incert, pentru inceput. Studierea corpului uman necesita cumpararea de cadavre de la jefuitori de morminte, ori mituirea calailor care spanzurau oameni pentru obtinerea de cadavre proaspete direct de pe esafod. „S-ar putea sa fii oprit de dezgust”, nota Leonardo da Vinci, indiferent de cat de puternica este curiozitatea. Si „daca dezgustul nu te stanjeneste, atunci poate frica de a petrece noaptea in compania unor cadavre ciopartite, jupuite si infricosatoare sa le privesti, ar putea sa te opreasca.”

          Da Vinci a realizat desenul sectional afisat mai sus, al unui cuplu care face sex, prin anul 1492. Desenul are cateva caracteristici ciudate. Da Vinci a desenat doua canale distincte in interiorul penisului, desi in realitate exista numai unul. In ilustratia lui da Vinci, canalul inferior transporta urina, pe cand cel de sus transporta sperma si este conectat la coloana vertebrala si la creier. Rolul testiculelor in tot acest angrenaj nu era foarte clar. Conexiunea cu coloana vertebrala reflecta un crez al grecilor, conform caruia, in cuvintele unui scriitor antic, „sperma este o picatura din creier”.

         Femeia transparenta a lui da Vinci, ilustrata mai jos, are ciudatenii de ilustrare proprii. Pentru inceput, acesteia ii lipsesc ovarele. In schimb, pentru compensare, femeia are un tub misterios de la uter la sfârc. Aceasta ruta, evident, nu exista, in afara imaginatiei lui da Vinci, insa ideea era ca laptele maternal era facut din sange menstrual rafinat, transformat. Aceasta teorie, imaginata si de greci, era o incercare de a explica de ce femeile insarcinate si proaspetele mamici nu au menstruatie.

      stiinta, de unde vin copiii, medicina medievala, da Vinci, istorie, religie
      Studiu al fetusului in uter, Leonardo da Vinci, c. 1510-13 | Domeniu public

         Cu precadere in anii incipienti ai anatomiei, inainte de microscop, misterele sexualitatii erau aproape de nerezolvat. Sperma si ovulul, chiar si daca stiai unde sa te uiti dupa ele, erau ascunse si evazive. Ovulul, desi cea mai mare celula a corpului uman, are dimensiunea punctului de la aceasta propozitie. Spermatozoizii, in contrast, sunt cele mai mici celule, imposibil de observat cu ochiul liber. Un ovul depaseste in greutate spermatozoidul care il fecundeaza pe o scala de 1 milion la unu. Diferenta dintre un curcan si o musca.

         Credinta religioasa a facut lucrurile si mai perplexe. In anii de inceput ai erei moderne, stiinta si religia nu erau rivali, ci aliati. Toti titanii revolutiei stiintifice erau credinciosi. Toti au luat drept adevar absolut faptul ca, studiind munca lui Dumnezeu, acestia Ii omagiau creatia. Insa au aparut problemele…

      Acestia [copiii] asteptau, precum papusile Matrioska rusesti, unul in altul, in testicolele lui Adam sau in ovarele Evei.

         Pentru ca Dumnezeu nu era doar Creatorul care a modelat stelele si planetele si L-a facut pe om dupa chipul Sau. Dumnezeu era singura entitate care avea puterea sa creeze viata. Cum putea fi, atunci, ca un cuplu obisnuit de oameni care gem si gafaie in intuneric, sa creeze o noua faptura?

         Asa s-a nascut acum bizara doctrina pe care savantii eminenti au imbratisat-o mai mult de un secol. Ideea era ca parintii nu creeaza propriii copii. Dumnezeu a creat orice fiinta si A facut-o intr-un singur gest, la inceputul timpurilor.

         Aceasta inseamna ca El „a ascuns” orice fiinta care avea sa traiasca vreodata, pe oricine destinat sa fie nascut in anul 100, sau in anii 1200, sau in 1500, ori in orice veac care avea sa vina. Si acestia asteapta, unul in altul, asemeni papusilor rusesti, in testicolele lui Adam sau in ovarele Evei. Cand timpul vine, fiecare fiinta umana isi va face aparitia pe scena lumii.

      stiinta, de unde vin copiii, medicina medievala, da Vinci, istorie, religie
      Adam si Eva, pictura lui Jacob Jordaen, c. 1640 | Domeniu public

         In toata perioada anilor 1600, 1700, pana la jumatatea anilor 1800, aceasta teorie ciudata a conceptiei a prevalat. Chiar factorul acesta bizar a fost in favoarea ei, similar cum astazi acceptam cu entuziasm „teoria totului”, atat de indragita de fizicienii moderni. In secolul 18, dezbaterile stiintifice se purtau nu daca teoria este adevarata sau nu, ci reprezentau „o batalie” intre spermisti si ovaristi, asa cum erau supranumiti.

         Spermistii se concentrau pe Adam. In corpul acestuia, explicau ei, se aflau testicole; in acele testicole se aflau spermatozoizii; in acei spermatozoizi se aflau, in miniatura, proto-oameni; in testicolele acestor proto-oameni se aflau proto-oameni micro-miniaturali, care aveau propriile testicole, in care se aflau… si tot asa, la infinit. Ovaristii sustineau acelasi concept halucinant, numai ca plasau secventa fara sfarsit de papusi rusesti in interiorul ovarelor Evei.

         In 1694, un om de stiinta numit Nicolaas Hartsoeker a facut un desen ce avea sa devina notoriu. Desenul ilustra o persoana cu capul mare, in interiorul unui spermatozoid, ce-si imbratisa genunchii, ca si cum s-ar pregati de un impact. Insa, contrar legendei, Hartsoeker nu a sustinut ca a vazut vreodata aceasta miniaturala persoana, ci doar ca s-ar putea, cand microscoapele vor deveni mai puternice, sa fie ceea ce descoperim.

      stiinta, de unde vin copiii, medicina medievala, da Vinci, istorie, religie
      Viziunea lui Nicolas Hartsoeker asupra unei proto-persoane in miniatura, in interiorul unui spermatozoid, 1694 | Domeniu public

         Microscoapele vor dezvalui, intr-adevar, noi lumi, insa mult mai tarziu. Pentru mai mult de un secol, microscoapele timpului i-au purtat pe savanti pe alei intunecate. Cel mai proeminent investigator al microscopului a fost un comerciant olandez, pe numele sau Antony van Leeuwenhoek. La inceputul anului 1647, acesta a observat mici organisme vii in picaturi de apa de lac, in sange, in resturi de mancare, practic oriunde te-ai uita. Nimeni nu banuia ca exista asemenea micro-universuri. Ideea nu avea sens, din moment ce presupunea ca Dumnezeu sa fi atribuit grija fara sfarsit pentru creaturi destinate sa nu fie vazute niciodata.

         Intr-o noapte de toamna, in 1677, Leeuwenhoek si sotia acestuia au facut dragoste. Barbatul s-a ridicat „imediat dupa ejaculare, inainte ca sase batai ale pulsului sa intervina” si a fugit la microscopul sau cu un esantion de sperma. Leeuwenhoek a observat „un numar grozav de vietati minuscule dintre care cate o mie se miscau in acelasi timp, intr-o materie de marimea unui bob de nisip”. Incantat, acesta a trimis o scrisoare catre Royal Society. N-a mentionat si daca doamna Leeuwenhoek i-a impartasit entuziasmul.

      stiinta, de unde vin copiii, medicina medievala, da Vinci, istorie, religie
      Anton van Leeuwenhoek | Domeniu public

         Insa Leeuwenhoek, care incerca sa divinizeze secretul vietii, a aruncat cea mai elocventa dovada. Acesta a decis, dupa ce s-a gandit mai bine, ca a facut o greseala. Aceste creaturi minuscule inotatoare pareau ca se grabesc intr-un loc important, insa, de fapt, nu au nimic de-a face cu procrearea.

         Mai degraba, Leeuwenhoek a decis ca a descoperit micro-animale care s-au intamplat sa traiasca in lichidul seminal. Pana la urma, hoarde de creaturi microscopice pareau ca sunt omniprezente, oriunde te-ai uita: in apa, in seva copacilor, pe dintii sai, intre degetele de la picioare… De ce ar avea sperma propriile-i creatii?

         Pana la mijlocul anilor 1800, teoria conforma careia spermatozoizii sunt paraziti a ramas conventionala. O fotografie dintr-un articol medical din 1840 arata paraziti variati, incluzand spermatozoidul, alaturi de un vierme lat si alte creaturi neatragatoare.

         Spermatozoizii au mai avut parte de inca o lovitura impotriva lor. De ce, daca erau importanti, Dumnezeu a facut sute de milioane, cand unul singur ar fi fost indeajuns? Cu siguranta cel mai bun proiectant nu ar fi fost asa absurd si risipitor.

         Insa adevaratul pericol pentru viziunea spermista nu il constituia opozitia stiintifica, ci una morala si medicala. Un val de isterie anti-masturbare a lovit Europa in anii 1700 si a tinut mult pana in secolul urmator. Un medic celebru la vremea sa a publicat cu mare succes la public un volum prin care avertiza asupra dezastrelor pe care le produce masturbarea. Acesta descrie unul dintre pacientii sai, un fabricant de ceasuri, in varsta de 17 ani. Provocandu-si singur placere, masturbarea l-a tintuit pe acesta la pat, aproape incapabil sa se miste. Palid, tras la fata, „mai mult cadavru decat om”. Nefericitul tanar si-a pierdut memoria aproape de tot, desi, convenabil, si-a pastrat putina putere, cat sa-si recunoasca obiceiul detestabil care se credea ca l-a adus in aceasta stare. „Ii curgea sange din nas; facea spume la gura; era afectat de diaree; elibera continuu lichid seminal.” In cateva saptamani, „eroul” nostru deceda.

      stiinta, de unde vin copiii, medicina medievala, da Vinci, istorie, religie
      Ilustrarea unui „onanist notoriu”, din lucrarea „Un prieten tacut”, 1847 | Domeniu public

         Fiecare autoritate medicala aducea acasa acelasi mesaj: fiecare picatura de sperma era pretioasa. Aceasta nu ar fi trebuit in realitate sa se constituie ca un argument impotriva spermistilor – sperma si spermatozoizii nu sunt acelasi lucru – insa intr-o epidemie de frica, nu e timp de distingeri atat de fine. Doctrina spermista potrivit careia aceasta risipa facea parte din planul lui Dumnezeu avea foarte putine sanse de afirmare.

         Ne este usor sa zambim superior fata de aceste teorii halucinante, cu cunostintele pe care le avem acum, insa nu este corect. Savantii de-atunci s-au imbarcat in misiunea de a explica de unde vine viata si s-au trezit incalciti intr-o intrebare si mai grea: ce este viata? O cercetare directa asupra sexului si a anatomiei s-a transformat intr-o ghicitoare filosofica alunecoasa.

         Pentru noi, e ca si cum oamenii de stiinta care incearca sa cartografieze creierul s-ar trezi ca incearca sa explice de unde vine speranta. De unde vin ideile. Inca nu stim. Intelegem perfect rolul creierului in elevarea mintii; problema este ca nu putem inca realiza ce anume inseamna aceasta. Oamenii de stiinta de-atunci care se chinuiau cu misterul aparitiei bebelusilor au inteles perfect ca unele particele de materie erau vii, altele nu; problema era ca nu puteau realiza cum de este posibil.

         Astazi, chiar si un copil de 10 ani stie de unde vin copiii. Insa timp de milenii, cei mai profunzi ganditori ai planetei nu puteau decat sa ghiceasca. Noi am progresat mult, insa n-ar trebui sa fim prea infatuati. Fiecare generatie face greseala de a considera ca ascensorul cunoasterii urca numai pana la etajul lor. Nu este asa. Putem fi siguri, asa cum ne invata istoria, ca in secolele ce ne vor precede, descendentii nostri vor privi inapoi, in era noastra, ne vor analiza convingerile si se vor mira…

         Acest articol a fost adaptat dupa lucrarea The Seeds of Life: From Aristotle to da Vinci, from Sharks’ Teeth to Frogs’ Pants, the Long and Strange Quest to Discover Where Babies Come From de Edward Dolnick, disponibila al Basic Books, o tiparire a Perseus Books, divizie a PBG Publishing, LLC, subisdiara a Hachette Book Group, Inc. 2017. Articolul original a fost publicat pe Atlas Obscura, sub semnatura lui Edward Dolnick.

      Tags: da Vincide unde vin copiiiistoriemedicina medievalareligiestiinta

      Bogdan Popovici

      Iubitor de arta si bun-simt, dispus intotdeauna la flirt cu Social Media, Advertising, Copywriting, Jurnalism si Fotografie. Entuziast Wordpress si SEO, dar cu limita, jurnalist pensionat inainte de termen din pricina dezgustului politic.

      Related Posts

      Coronavirus COVID-19 stiinta
      Biologie

      Istoria pandemiilor – coronavirus COVID-19

      19 mart., 2020
      Orheiul Vechi Moldova calatorii
      Cafenea

      Puțin cunoscuta comoară a Moldovei – Orheiul Vechi

      01 dec., 2019
      pictura in acuarela
      Cafenea

      Vrei să pictezi în acuarelă. Care sunt pensulele de care ai nevoie?

      01 oct., 2019
      Next Post
      Pictura pe panza de paianjen

      Pictura pe panza de paianjen. O arta disparuta.

      Sculptura in lemn reciclat

      Uriasi prietenosi, ascunsi in padurile din Copenhaga

      vizete in moda secolului XVI

      Pe cand domnitele aristocrate purtau masti care faceau imposibil vorbitul

      Lasă un răspuns Anulează răspunsul

      Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

      Categorii

      • Biologie
      • Blog
      • Cafenea
      • Carte
      • Chimie
      • Featured
      • Film
      • Filozofie
      • Fizica
      • Fotografie
      • In Memoriam
      • Istorie literara
      • Literatura
      • Literatura universala
      • Personalitati
      • Profil de artist
      • Promotii si evenimente
      • Psihologie
      • Raftul verde
      • Recenzii
      • Stiinta
      • Teatru
      • Teorie si Definitii
      • Teste de cultura generala

      Subiecte

      ArCuB arta balet cronica de film cronica de teatru cronica teatru cultura editura Herald editura Nemira educatie evenimente culturale film fizica fotografie Fundatia Calea Victoriei In Culise istorie lansare carte literatura literatura universala ONB opera Opera Nationala Bucuresti personalitati pictura promotii si evenimente psihologie recenzie carte recenzie de carte recenzie film recenzie literatura recenzie teatru recenzii recenzii carti recenzii de carte recenzii literare spectacole teatru spectacol teatru stiinta teatru teatru Bucuresti teatrul Arte dell'Anima teatrul In Culise teatrul Nottara UNATC
      Facebook Youtube Instagram Twitter

      Articole recente

      • Istoria pandemiilor – coronavirus COVID-19
      • The Rise of Skywalker – cronica de film
      • TOSCA, cea mai puternică operă a lui Puccini, pe scena Operei Naționale București

      Categorii

      • Biologie
      • Blog
      • Cafenea
      • Carte
      • Chimie
      • Featured
      • Film
      • Filozofie
      • Fizica
      • Fotografie
      • In Memoriam
      • Istorie literara
      • Literatura
      • Literatura universala
      • Personalitati
      • Profil de artist
      • Promotii si evenimente
      • Psihologie
      • Raftul verde
      • Recenzii
      • Stiinta
      • Teatru
      • Teorie si Definitii
      • Teste de cultura generala

      © 2019 Raftul cu idei - website cultural - Parte a Your Educated Society YES.

      No Result
      View All Result
      • Literatura
        • Istorie literara
        • Literatura universala
        • Teorie si Definitii
      • Recenzii
        • Carte
        • Teatru
        • Film
      • Cafenea
      • Psihologie
      • Stiinta
        • Biologie
        • Chimie
        • Fizica
      • Fotografie
      • Raftul verde
      • Mai mult
        • Filozofie
        • Personalitati
        • Blog
        • Teste de cultura generala
        • Promotii si evenimente

      © 2019 Raftul cu idei - website cultural - Parte a Your Educated Society YES.

      Acest website foloseste cookies. Prin continuarea explorarii acestui website, sunteti de acord cu folosirea acestor cookies. Viziteaza Politica de confidentialitate.