De ce avem frisoane si ni se face pielea de gaina cand ascultam muzica?

  [mkdf_dropcaps type=”normal” color=”red” background_color=””]C[/mkdf_dropcaps]u siguranta ti s-a intamplat sa asculti o melodie superba, sa ai frisoane si sa simti un fior care urca pe sira spinarii, in timp ce ti se face pielea de gaina.

   Experienta, in termeni generali, se numeste frison, un terment frantuzesc ce inseamna, practic, „fior estetic” si se experimenteaza prin valuri de placere resimtite asupra pielii. Unii cercetatori au supranumit senzatia drept „orgasm al pielii„.

   Ascultarea muzicii ce imprezioneaza emotional este cel mai intalnit declansator al frisoanelor, insa aceste experiente pot fi retraite si atunci cand ne uitam la opere de arta extraordinare, atunci cand urmarim o scena impresionanta dintr-un film, ori avem un contact fizic cu o alta persoana.

   Studiile au aratat ca aproximativ doua treimi din populatia lumii experimenteaza intr-un moment sau altul frisoane (iubitorii de astfel de senzatii au creat chiar si o pagina de discutii pe Reddit, unde impartasesc resurse preferate ce le produc frisoane). Insa ramane intrebarea: de ce unii oameni experimenteaza astfel de frisoane, iar altii nu?

Ce cauzeaza acea puternica emotie, urmata de o senzatie de raceala?

   In timp ce oamenii de stiinta inca deslusesc secretele acestui fenomen, o serie consistenta de cercetari din ultimele cinci decenii a unit originile frisonului cu felul in care reactionam emotional la stimuli neasteptati din mediul inconjurator, in particular la muzica.

   Pasajele muzicale ce includ acorduri neasteptate, schimbare brusca a volumului, ori uvertura emotionanta a unui solist, sunt declansatori particulari ai frisoanelor, deoarece „inseala” asteptarile auditoriului intr-o maniera pozitiva. Punem mai jos un exemplu de referinta, al „nebanuitei” Susan Boyle, in cadrul emisiunii Britain’s Got Talent, unde o serie de factori, auditivi si vizuali, de ambianta (spectatorii si juriul), vocea si prezentarea, impreuna, produc, asa cum veti vedea, frisoane.

   Daca un solist la vioara interpreteaza un pasaj emotional care se incarca spre o frumoasa nota inalta, ascultatorul poate gasi multa incarcatura emotionala in acest crescendo si apoi sa simta un fior in momentul in care este martor la executarea cu succes a unei astfel de partituri grele.

   Insa stiinta inca incearca sa gaseasca legatura dintre acesti fiori si aparitia fenomenului de „piele de gaina”

   Unii oameni de stiinta au sugerat ca excitarea pielii reprezinta o ramasita a evolutiei mostenita de la stramosii nostri mai… parosi, care reuseau sa mentina caldura corporala prin intermediul unui strat endotermic, retinut imediat sub stratul de par de pe piele.

   Experimentarea „pelii de gaina” dupa o schimbare rapida a temperaturii (precum expunerea la o briza racoroasa neasteptata intr-o zi insorita, calda), ridica si apoi coboara temporar firele de par de pe corp, resetand acest strat de caldura mentionat mai sus.

   De cand am inventat articolele de imbracaminte, oamenii au avut mai putina nevoie de acest strat endotermic de caldura. Insa structura fiziologica a mecanismului inca functioneaza si este posibil ca acest mecanism sa fi fost „reprogramat” sa produca fiori estetici ca reactie la stimuli emotionali puternici, precum frumusetea extraordinara in arta sau natura.

   Investigatiile privind prevalenta frisoanelor variaza considerabil, cu studii care arata procentaje de populatie cuprinse intre 55% si 86%, care pot experimenta efectul de „piele de gaina”.

Monitorizarea raspunsului pielii la muzica

   S-a plecat de la premiza ca, daca o persoana este adancita cognitiv in ascultarea unei arii muzicale, atunci acea persoana are o predispunere marita la experimentarea frisoanelor, ca si rezultat al atentiei marite pe care o acorda stimulilor. De asemenea, s-a luat in considerare teoria conform careia probabilitatea ca o persoana sa devina acaparata cognitiv intr-o arie muzicala de la inceput este o rezultanta a tipului de personalitate a respectivei persoane.

   Pentru a testa aceasta ipoteza, participantii au fost invitati intr-un laborator si conectati la un aparat care masura raspunsul galvanic al pielii, o masura, deci, a modalitatii in care rezistenta electrica a pielii unui om se schimba atunci cand acestia sunt excitati fiziologic.

   Participantii au fost apoi invitati sa asculte cateva arii muzicale, in timp ce asistentii laboratorului au monitorizat raspunsurile in timp real ale participantilor la muzica.

Exemplele ariilor muzicale folosite in studiu includ:

• Primele doua minute si 11 secunde din piesa lui J. S. Bach St. John’s Passion: Part 1 – Herr, unser Herrscher
• Primele doua minute si 18 secunde din piesa lui Chopin Piano Concerto No. 1: II
• Primele 53 de secunde din piesa celor de la Air Supply Making Love Out of Nothing At All
• Primele trei minute si 21 de secunde din piesa formatiei Vangelis Mythodea: Movement 6
• Primele doua minute din piesa compozitorului Hans Zimmer Oogway Ascends

   Fiecare dintre aceste piese contin cel putin un moment emotionant cunoscut ca fiind cauzator de frisoane auditoriului. Spre exemplu, in fragmentul lui Bach, tensiunea construita de catre orchestra in timpul primelor 80 de secunde este intr-un final eliberata de intrarea corului – un moment particula de incarcatura care are sanse mari sa starneasca frisoane.

   Pe masura ce participantii la test ascultau aceste arii muzicale, asistentii din laborator le-au cerut sa marcheze experimentarea frisoanelor prin apasarea unui mic buton, prin care se marca un jurnal temporal al fiecarei sesiuni de auditie.

   Prin compararea acestor date cu masuratorile fiziologice si cu testul de personalitate pe care participantii l-au completat, specialistii au reusit, pentru prima data, sa traga o serie de concluzii unice care sa explice de ce unele persoane experimenteaza frisoane mai des decat altele.

Rolul personalitatii

   Rezultatele testului de personalitate au arata ca ascultatorii care au experimentat frisoane au avut un scor ridicat in trasatura personalitatii numita Deschiderea catre experienta.

   Studiile au aratat ca persoanele care poseda aceasta trasatura manifesta o imaginatie activa neobisnuita, apreciaza frumusetea si natura, cauta experiente noi, adesea reflecta adanc asupra sentimentelor pe care le experimenteaza si iubesc varietatea in viata lor.

   Unele aspecte ale acestei trasaturi de personalitate sunt prin mostenire emotionale (iubirea de varietate, aprecierea frumusetii), pe cand altele sunt cognitive (imaginatia, curiozitatea intelectuala).

   Pe cand cercetari anterioare au conectat Deschiderea catre experienta cu frisoanele, majoritatea cercetatorilor au concluzionat ca ascultatorii au experimentat frisoane ca rezultat al reactiilor emotionale adanci pe care le traiau fata de muzica pe care o ascultau.

   In contrast, rezultatele studiului arata componentele cognitive ale „Deschiderii catre experienta” – precum emiterea mentala a predictiilor despre cum se va dezvolta muzica ascultata, sau imersiunea in imagistica muzicala (o forma de procesare a muzicii ce combina ascultarea cu visarea cu ochii deschisi) – componente cognitive, deci, care sunt asociate cu frisoanele intr-un grad mai ridicat fata de componentele emotionale.

   Aceste descoperiri recent publicate in jurnalul Psychology of Music, indica faptul ca cei care sunt adanciti intelectual in muzica (nu doar o lasa sa treaca prin ei) pot experimenta frisoane mult mai des si mai intens decat ceilalti.

___________

Articol original publicat de Ph. D. Mitchell Colver pentru The Conversation