[mkdf_dropcaps type=”normal” color=”red” background_color=””]R[/mkdf_dropcaps]eusesc din ce in ce mai rar sa vad cate un thriller. Sunt numeroase motive pentru care genul acesta, de care eram foarte atasat la un moment dat, nu prea isi mai gaseste loc pe lista mea de filme.
Pe de o parte, cantitatea de filme care se revarsa pe piata in ultimul timp este impresionanta si este din ce in ce mai complicat sa le alegi pe cele care chiar merita vizionate. Pe de alta parte, calitatea thriller-ului ca gen cinematografic a devenit indoielnica in ultima decada, in special sub presiunea numeroaselor naratiuni identice care se indreapta mereu spre acelasi climax previzibil. Este incredibil cat de mult au ajuns sa semene filmele intre ele, mai ales intr-un gen care era atat de original si de inventiv la un moment dat.
Ultima perioada a reusit totusi sa aduca un vant al schimbarii in lumea acestui gen cinematografic, in special prin cateva productii independente incarcate de idei noi. Tocmai de aceea mi-am intors din nou atentia catre un thriller, in cazul de fata: The Invitation.
Filmul construieste inteligent o naratiune tensionata, consolidata de explorarea trecutului personajului principal care penduleaza intre suspiciune si nebunie. Personajul cu pricina este Will, care revine in casa fostei sale sotii dupa o perioada de absenta, la invitatia acesteia si a noului ei sot. Ajuns aici, Will se vede in mijlocul unei petreceri ciudate cu foarte multi prieteni vechi si fete mai mult sau mai putin cunoscute.
Tensiunea este palpabila si creste pe masura ce Will incepe sa inteleaga ca ceva nu este in regula si ca fosta sotie si perechea ei pun la cale ceva sinistru. Acestea sunt momentele in care personajul principal incepe sa puna la indoiala propria sanatate mentala in timp ce incerca sa gestioneze amintirile care il leaga de casa in care tocmai a revenit.
Intregul mecanism al filmului functioneaza surprinzator de bine si este foarte precis echilibrat, balansand excelent studiul personajului cu teama de necunoscut si tensiunea momentelor. Incet si sigur filmul se indreapta spre un climax violent, pe care privitorul il va intui, dar tot il va astepta cu nerabdare.
Ceea ce surprinde cu adevarat si scoate filmul in evidenta este relevanta sa sociala si mesajul din subtext. The Invitation arunca o privire in spatele anxietatilor societatii moderne si a felului in care oamenii le gestioneaza. Concluzia la care ajunge filmul nu este una noua si invatam din nou ca de la umanitate la bestialitate este doar un pas. Totusi, intregul angrenaj este atat de bine gestionat incat, la final, privitorul se simte pe deplin satisfacut.
Personajele functioneaza bine impreuna si chimia lor face intreaga premisa a filmului credibila. Nu avem parte de prestatii actoricesti senzationale, dar toata lumea isi intra bine in rol si contribuie la atmosfera apasatoare.
Nu sunt foarte multe intrebari care raman fara raspuns odata ce genericul filmului incepe sa ruleze. Dupa cum am spus si mai sus, productia este bine legata si concluzia este satisfacatoare. Privitorul este liber sa-si traga propriile concluzii si filmul nu incearca in niciun fel sa-ti bage vreo lectie pe gat. Este un thriller de calitate care nu iti iroseste timpul si te lasa cu sperante pentru acest gen cinematografic.
