Clasificarea maselor

   Clasificarea maselor incepe prin a urmari caracteristicile particulare specifice diverselor categorii de mase.

  Vom incepe cu simpla multime. In forma ei inferioara, aceasta se compune din indivizi de rase diferite, legati doar prin voita, mai mult sau mai putin respectata, a unui conducator. Un exemplu tipic il constituie hoardele barbare de origini diferite, care timp de mai multe secole au invadat Imperiul Roman.

   Pe o treapta superioara acestor multimi lipsite de coeziune se situeaza cele care, sub actiunea anumitor factori, au dobandit caracteristici comune, sfarsind prin a forma un popor. In diverse ocazii, ele prezinta trasaturile maselor, dar acestea raman intotdeauna incluse in particularitatile de popor.

   Diversele tipuri de mase ce pot fi observate la nivelul oricarui popor se impart dupa cum urmeaza:

A. Mase eterogene

1. anonime (multimea de pe strazi)

2. non-anonime (jurii, adunari parlamentare etc.)

B. Mase omogene

1. secte (clasa politica, ordine religioase)

2. caste (militarii, preotii, muncitorii etc.)

3. clase (burghezia, taranimea etc.)

I. Masele eterogene

   Aceste colectivitati se compun din indivizi oarecare, cu profesii si niveluri de inteligenta diferite. Psihologia oamenilor in gloata difera in mod esential de psihologia individuala a membrilor ei si gradul de inteligenta nu are nici un efect in acest sens, in cazul masei singurele care actioneaza fiind sentimentele.

   Un factor fundamental – rasa – conduce la diferente sensibile intre diferitele tipuri de mase eterogene.

   Acest factor este acela cu cea mai mare inrâurire asupra actiunilor omenesti, asa incat influenta lui se manifesta si la nivelul caracteristicilor maselor. O multime formata din indivizi oarecare, fara legatura pana atunci intre ei, dar fiind cu totii chinezi sau englezi, va fi total diferita de o multime de indivizi oarecare, dar de nationalitati variate: rusi, francezi, spanioli etc.

   Profundele divergente determinate de constitutia mintala ereditara se manifesta in felul de gandire si simtire al oamenilor, izbucnesc – oricat de convergente ar fi in aparenta interesele care ii reunesc – in acele imprejurari, destul de rare, cand mai multi indivizi de nationalitati diferite ajung si constituie, in proportii aproape egale, aceeasi masa de oameni.

   Incercarile socialistilor de a-i face sa fuzioneze pe muncitorii din diferite tari, in cadrul unor mari congrese, au sfarsit intotdeauna in aprige discordii. Pentru a-si implini dezideratele, o masa de oameni de origine latina, fie ea revolutionara, fie conservatoare, va face intotdeauna apel la stat. Dimpotriva, o masa de englezi sau americani nu recurge la stat si nu se adreseaza decat initiativei particulare. O masa de francezi tine inainte de orice la egalitate, iar o masa de englezi la libertate. Aceasta diferenta de rasa genereaza aproape tot atatea tipuri de mase cate natiuni exista.

   Spiritul de masa domina in intregime spiritul masei de oameni. El este substratul puternic care limiteaza oscilatiile. Particularitatile maselor sunt cu atat mai putin pregnante cu cat spiritul de rasa este mai puternic. Este o lege de baza privitoare la mase. Spiritul de gloata si dominatia gloatei constituie barbaria sau revenirea la barbarie. Numai prin dobandirea unui spirit puternic natiunea se poate substrage din ce in ce mai mult de sub stapanirea irationala a gloatei si iese din era barbariei.

   In afara de rasa, singura diferentiere importanta la nivelul maselor eterogene este clasificarea lor in multimi anonime, ca de pilda cele din strada si multimi non-anonime, cum sunt adunarile constituite in vederea unor deliberari, de tipul juriilor. Sentimentul responsabilitatii, inexistent la cele dintai si dezvoltat la celelalte, confera actelor lor orientari adesea diferite.

   II. Masele omogene

   Din aceasta categorie fac parte sectele, clasele si castele. Daca sectele, reprezentand primul nivel de organizare a maselor omogene, cuprind indivizi diferiti in privinta educatiei, profesiei, mediului social din care provin, dar uniti prin credinta ori convingerile lor (asa se prezinta gruparile religioase sau politice), castele sunt cel mai inalt grad de organizare pe care il presupune o masa de oameni, insumand indivizi cu aceeasi profesie, cu nivel asemanator de educatie, proveniti din medii aproape identice (de exemplu castele militare ori sacerdotale).

   Clasa este formata din indivizi diferiti ca origine, reuniti nu printr-o credinta ori convingere comuna, ca membrii sectei, nici prin acelasi gen de ocupatii profesionale, ca membrii unei caste, ci prin anumite interese, anumite obiceiuri sau practici de zi cu zi si un nivel asemanator de educatie. In aceasta categorie se pot inscrie clasa burgheziei, clasa taraneasca etc.

Gustave Le Bon – Psihologia multimilor
cartea a II-a, cap. I
[lucrare]