Inventii pierdute pe care umanitatea odata le-a facut, dar pe care nu le mai putem face astazi.
Mecanismul Antikythera:
Descoperit intr-o epava, in anii 1900, acest dispozitiv a fost construit in jurul anilor 150 – 100 inainte de Christos. Prezinta elemente de miniaturizare si o complexitate a mecanismului care a mai fost egalata aba 1500 de ani mai tarziu. Dupa multe speculatii, in 2008, specialistii au determinat ca mecanismul in cauza tinea evidenta calendarului Metonic, prezicea eclipsele solare si calcula perioadele de recurenta ale Jocurilor Olimpice antice.
Sistemul Digital de codare Sloot
La sfarsitul anilor 1990, inventatorul olandez Romke Jan Bernhard Sloot a sustinut ca a elaborat o forma revolutionara de compresie a datelor. Declarativ, “Sistemul de Codare Digitala Sloot” putea sa comprime un film de mai multi GB (giga-bytes) in doar 8 KB (kilo-bytes). Inventia lui Slooth i-a permis, chipurile, sa ruleze 16 filme simultan de pe un cip de 64 KB, fara a accesa un hard drive. Dupa ce si-a demonstrat idea in fata directorilor executivi ai Philips, in 1999, lui Sloot i s-a spus ca e pe cale sa ajunga unul dintre cei mai bogati oameni de pe planeta. Cu doua zile inainte de predarea codului sursa catre Philips, insa, Sloot a fost gasit fara suflare, in gradina sa. Deces survenit in urma unui infarct. Algoritmul sau de decodare nu a fost recuperat niciodata si s-a dezvaluit ca cipul folosit la demonstratie a fost modificat.
„Raza Mortii” a lui Tesla
Teleforce era numele unei arme cu “raze incarcate cu particule”, arma dezvoltata de Nikola Teslsa in anii 1930, tehnologie bazata pe generatorul Van de Graff. Tesla a revendicat ca “raza mortii” dezvoltata de el ar putea sa doboare o flota de 10.000 de avioane inamice de la o distanta de 322 de kilometri. Sursele arata ca Tesla a dezvoltat cu succes cateva teste la scala, insa adevaratul mod de actiune al armei ramane si in acest moment o necunoscuta. Speculatiile spun ca ar fi vorba de o mitraliera cu protoni sau o arma laser. Au existat negocieri de cumparare a tehnologiei, din partea puterilor mondiale, insa Tesla a refuzat sa divulge schitele inventiei sale. Ingrijorat ca super-arma sa “care are puterea sa incheie orice razboi” ar putea sa cada in mainile cui nu trebuie, Tesla a memorat schema inventiei si a distrus orice urma materiala a acestora. Se zvoneste ca Uniunea Sovietica ar fi testat o etapa a dispozitivului, insa intregul design a disparut odata cu moartea lui Tesla, in 1943.
Pellegrino Ernetti a fost un preot benedictin romano-catolic, cunoscut drept cel mai faimos exorcist al Venetiei. In anii 1950, Ernetti a sustinut ca a inventat un aparat prin care se poate vedea in trecut, dispozitiv pe care l-a numit “Chronovisor”. Ernetti detinea o diploma in fizica cuantica si se pretinde ca a fost asistat de oameni de stiinta precum Enrico Fermi si Wernher von Braun. Chronovisor-ul a fost descris drept o cabina cu o serie de controale misterioase care poate sa decodeze radiatii electromagnetice din trecut. Prin folosirea masinariei, Ernetti a sustinut ca a observat si a fotografiat crucificarea lui Christos, o asertiune pe care a negat-o mai tarziu, sub confesiune. Totusi, cu foarte putin timp inainte de decesul lui Ernetti, un preot din anturajul lui Ernetti a declarat ca Vaticanul a ordonat distrugerea unui Chronovisor functional si ca a modificat confesiunea inregistrata a lui Ernetti, pentru stergerea oricaror evidente ale masinariei si pentru ca tehnologia “sa nu ajunga pe maini pacatoase”.
Starlite
Inventat in anii 1980 de catre chimistul amator Maurice ward, Starlite era un material care se presupune ca ar fi fost capabil sa reziste unei deflagratii nucleare. Plasticul complex continea “pana la 21 polimeri organici si copolimeri, precum si mici cantitati de ceramica.” Pentru demonstratii, oua invelite in Starlite au fost expuse la temperaturi de 1.200 grade Celsius si au ramas crude. In alte teste, materialul a rezistat la temperaturi de 10.000 grade Celsius, prin bombardamente laser, temperaturi de trei ori mai mari decat poate sustine un diamant. Materialul era remarcabil de usor, nu elibera noxe si fum si putea fi fabricat sub forma de lichid, pasta sau solid maleabil. Desi Starlite a starnit interesul guvernelor si al corporatiilor multi-nationale, Ward a esuat sa comercializeze inventia, acesta refuzand sa cedeze informatiile despre formula misterioasa a materialului. Ward a decedat in 2011, iar secretul materialului minune nu a fost descoperit.