„Capitala Culturala Europeana” la 30 de ani de la prima actiune
In 1985, Atena era desemnata de Parlamentul european drept prima Capitala europeana a culturii. Suna formal, sau ce sa zic, nu suna nicicum – chestie de formulare, ori de traducere? Eu as fi preferat Capitala a culturii europene :) Cert e ca din 2007 s-a mers pe infratiri: un oras din Europa Occidentala in duet cu altul din Europa Centrala si de Est. Asa intra Sibiul in parteneriat cu Marele Ducat al Luxemburgului, unul viabil si azi. In 2021 ne vine randul iar: un oras din Romania va imparti acest titlu cu unul din Grecia si cu inca un altul din tarile candidate si potential candidate la UE (Albania, Bosnia si Hertegovina, Republica Macedonia, Islanda, Muntenegru; Serbia sta o tura fiindca are reprezentant in 2020).
Ce orase au sanse?
Judecand atat dupa patrimoniul cultural, cat si prin comparatie cu nominalizarile de pana acum, Clujul are cea mai mare sansa: sunt preferate nu chiar cele mai mari orase (gen Bucuresti), pentru a da o sansa de dezvoltare urmatoarelor. Este cazul celui de-al doilea oras din Bulgaria, Plovdiv, ales drept una din Capitalele culturale 2019 sau al celui de-al doilea din Danemarca, Aarhus – pentru 2017 – in tandem cu Paphos din Cipru. In acest an avem drept Capitala estica Pilsen – al patrulea oras ca marime din Cehia, sediul Skoda si al berii Pilsner.
Capitala dezamagirii si cine a murit frumos
Iasiul, singurul competitor real al Clujului, a iesit din cursa spre dezamagirea intelectualilor sai, datorita (zic ei) „misecuvinismului” si a lipsei de profesionalism a echipei de proiect. In vreme ce o alta echipa de proiect, coordonata de Vlad Tausance, puncta pentru un outsider: Baia Mare, ramasa pe lista scurta. Brasovul, cu a sa „Civilisation of the Mountains” si Aradul, cu „cea mai frumoasa gara”, au pierdut frumos. Timisoara, cotropita imobiliar de clanurile rrome, la fel ca si Bucurestiul, un oras eclectic, sunt la cateva lungimi distanta de Cluj.
Acum sa vedem, cui foloseste aceasta competitie?
Dincolo de o crestere semnificativa a respectului de sine si a mandriei fata de oras in randul cetatenilor, si, potrivit noului limbaj de lemn european:
- o implicare mai mare in raport cu oferta culturala a orasului, in special a unor categorii de public a caror participare e mai putin probabila?
Argumentele principale ar fi, spicuind de pe site-ului oficial, cum ca:
- titlul de Capitala europeana a culturii a actionat ca un catalizator pentru o schimbare majora a orasului sau a unei zone a orasului, ca si
- o mai buna intelegere si un profil mai bine definit la nivel international, care se traduc adesea prin dezvoltarea turismului si o reputatie mai buna.
Adica o prezenta semnificativa pe harta turistica si culturala a Europei. Sa vedem.
______________________________________________________________
surse imagini colaj cover photo: capitalaculturala2021.ro, observatorcultural.ro
