Before I go To Sleep sau Cartea vîrtej
[mkdf_dropcaps type=”normal” color=”red” background_color=””]D[/mkdf_dropcaps]e câtiva ani, diminetile Christinei Lucas au o tenta repetitiva: oglinda îi respinge pofta de soare, corpul îi pare strain si toate maruntaiele o dor pîna la Cer. Stie ca se trezeste lînga un barbat însurat, cel putin asa arata dupa mustata trecuta de 40 de ani, apoi descopera pe degetul mîinii stîngi o verigheta. Si riduri pe fata si colacei în jurul taliei zvelte, suficient de mari încît sa se arunce cu încredere în apele cele mai adînci. Toate acestea nu se aflau acolo cu o seara înainte si Christine se izbeste de cel mai real cosmar al ei: tot ce are e „azi” pentru ca, „n-am nici un mîine. Tot asa cum n-am nici un ieri”.
Ultima parte a vietii ei e ca un rînd sters cu radiera si abia poate citi urmele de creion ramase. Fiecare dimineata e scenariul de mai sus, o noua reîntîlnire, mereu aceeasi, cu o viata de care nu îsi aminteste, o rutina, un cerc hidos în care se tot învîrte. Mintea, deja poroasa, absoarbe cu sete informatiile din jur si – desi toate-s vechi – noi sunt toate: sotul ei, nunta, copilul ucis în razboi, prietena care s-a mutat departe de ea.
Watson stie ca personajul lui principal e prins în plasa, conflictul interior de-o mare putere psihologica, dependenta de cuvintele celorlalti, îl fac vulnerabil; în lipsa memoriei, Christine îsi alcatuieste ultimele decenii ale vietii din povesti si din propria imaginatie subreda, înclinata spre drama. Dar, adevarat maestru, Watson îi daruieste totusi femeii neajutorate un instinct de vînator care-i spune mai multe decît ar fi facut-o o minte agera. În încercarea de a-si reconstrui trecutul, Christine pastreaza un jurnal pe care îl reciteste în fiecare zi, dar sunt dimineti în care nu crede nici un cuvînt din cele scrise. La limita dintre delir si realitate, dependenta de oameni si de sine, monologul are un parcurs halucinant si, cu un pic de imaginatie, cititorul poate lesne sa-i creeze el însusi un trecut personajului.
Citind Before I go to sleep e ca si cum ai înota într-o apa de-un albastru închis: nu stii niciodata pîna unde te poti scufunda, unde e limita dincolo de care nu mai esti în siguranta. Dar ce bine ca-ti poti imagina!
Titlu: Before I go To Sleep (Înainte sa adorm)
Autor: S.J.Watson
Anul apari?iei: 2011
Numar pagini: 440