[mkdf_dropcaps type=”normal” color=”red” background_color=””]R[/mkdf_dropcaps]epovestirea nu s-a inventat. S-au inventat doar povestile, legendele si basmele. Si totusi, citim in aceasta carte minunata repovestiri ale unor momente magice si readuceri la viata ale unor personaje uitate sau nestiute.
Cartea Basme si povesti din Scheii Brasovului si de pe alte plaiuri ardelene este asemenea jocului Jumaji, odata deschise paginile apar in jurul tau printi, capcauni, tarani hatri, imparati dar si Vara, Gerul si oameni care au trait in Schei.
A fost editata de Libris Editorial sub bagheta ilustratiilor pline de viata si culoare ale Liei Stanescu si repovestite de Alexandru Stanescu.
Au fost culese si reinviate pentru noi de etnograful Gheorghe Pitis, o parte din ele publicate in Gazeta Transilvaniei – jurnal care a aparut in Brasov mai mult de 100 de ani, iar restul preluate direct de la locuitori din cartierul Schei din Brasov.
Sunt 14 povesti care alcatuiesc un joc miraculos al imaginatiei si figurilor emblematice ale unui spatiu de poveste – cartierul Schei – unde se afla Prima Scoala Romaneasca si primele radacini ale romanilor intr-un Kronstadt sasesc.
Ce e fascinant si captiveaza si cititorul adult este faptul ca gasim aici si basme mai putin vehiculate in folclorul romanesc: despre anotimpuri – „Povestea fetei Verii si a Imparatului Broastelor” si despre flori – „Busuioc si Brandusa”.
Intelepciunea populara, care este un laitmotiv al folclorului autohton, nu lipseste nici din aceasta culegere de basme, citim despre „Norocul noroacelor” – parca intalnim aici o ruda de-a lui Stan Patitul.
Pentru ca raidurile otomanilor nu erau un lucru necunoscut in aceasta zona a Ardealului, se pare ca au lasat in urma lor si basme cum este „Minunatele intamplari ale printului Emin” care insa au devenit romanesti prin aparitia in basm si a Craiesei Zanelor.
Cutreieram locuri de basm – „Muntii Crinului, la Vatra molidului, unde in loc de iarba cresc margaritare…”, intalnim printese care isi au lacasul in copac (printesa Aura), ii intalnim si pe Dumnezeu si Sfantul Petru, dar si pe Ortolan, imparatul broastelor, zmei, uriasi si pitici care aduc cu hobbiti.
Ce e magic in aceste basme si povesti este minunea care se petrece sub ochii nostrii atunci cand citim cartea: totul din jur prinde viata si umbrele din camerele copiilor se transforma in personaje „inimoase” (alt basm), atinse de fabulos.
Florile vorbesc si se bucura, Gerul este trist si suparat, ciclopul seamana cu minion cu un ochi… totul se umanizeaza si pare ca este afara, in curtea noastra sau in fata blocului.
Volumul are meritul de a crea o lume care, desi vine din basme si povesti, este foarte apropiata si familiara copilului de azi.
Regasim povesti pe structura traditionala, trei feciori de imparat trimisi in lume, sau trei probe pe care trebuie sa le treaca un flacau viteaz, insa avem si povesti cu personaje adevarate: Eustatiu Grid, Hagi Vasile Frigator.
Nu pot sa nu va spun cateva cuvinte si despre limba frumoasa, rodnica si zemoasa de sensuri in care sunt redactate povestile, sunt fraze care indeamna la memorare prin muzicalitatea lor: „Coaja uscata, de calugar data, de mos mancata, apoi aruncata, de baba inselata, tunsa si cu tuciu unsa, la oi dusa.” – iata o ghicitoare din carte careia ii veti gasi raspunsul daca veti citi povestile.
