Cat de importanta este mancarea in perceptia unei natiuni? Suntem ceea ce mancam, sau, mai degraba, ceea ce nu mancam? In cadrul atelierului Antropologie culinara. Ostrovul viilor – organizat de initiativa culturala 27 de Ragazuri – antropologul Monica Stroe a sustinut o incursiune in istorie, traditii si identitate nationala, din perspectiva unui element de multe ori neglijat de sociologi si istorici: mancarea.
In ziua de astazi, exista sute de „bucatarii cu specific”, carti de vizita pentru regiuni geografice si tari. Spui „masline” si te gandesti la Grecia si nu-prea-prietena Italie. Spui „branza” si te gandesti la Franta, iar exemplele pot continua, in virtutea a „cate bordeie, atatea obiceie”. Mancarea a fost (si inca este) un simbol al superioritatii unei clase sociale, fapt ce poate fi tradus cu usurinta in „spune-mi ce mananci, ca sa-ti spun cine esti”. Zaharul, spunea antropologul Monica Stroe, spre exemplu, era un aliment de care beneficia clasa superioara, burghezia, pentru bogati. O data cu accesul celor saraci la zahar si comercializarea acestuia la scara larga, valoarea simbolica a zaharului a disparut, lasand loc pentru un alt ingredient „exclusivist” si tot asa, pana in zilele noastre. Mancarea reprezinta si un mesaj politic, daca vreti (exemplul oferit – hamburgeri si cola, ca simbol al occidentalizarii tarilor din fostul bloc comunist).
Hrana identifica nu numai natiuni si popoare, ci si indivizi, sexe, trairi. Incercati un mic exercitiu si alaturati o tipologie individuala fiecarui element din poza de mai jos. Se va observa cu cata usurinta un element culinar isi va gasi imediat un corespondent. (click pentru marire)
Preocuparea omului pentru hrana, tehnicile de cultivare si procesare a acesteia, cultura culinara dezvoltata, au fost elemente ce au influentat peisaje geografice, au determinat stabilizarea comunitatilor, au dus la progres tehnologic s.a.m.d. Deseori temele culinare sunt surprinse in picturi, depictii istorice, in scrieri si mentionari ale cronicarilor de demult.
Antropologul Monica Stroe a evidentiat principiile aromatice ale hranei, aratand prin exercitiul comun al celor participanti, ca poti foarte usor identifica o tara dupa aroma si gustul unui element culinar, iar dupa o mica pauza culinara in care ne-am delectat cu cateva elemente culinare binecunoscute romanilor, discutiile au continuat spre traditia cultural – gastronomica romaneasca, cu referiri si referinte din publicistica culinara (amintirea autoarei celei mai celebre carti de bucate romanesti, Sanda Marin), precum si cu dezbateri a ceea ce inseamna brand de tara, ce anume inseamna „rosie romaneasca”, spre exemplu si cat de ramificate sunt metodele de marketing si publicitate pentru produsele culinare.
Asadar, suntem noi mamaligari? Sunt italienii macaronari? Suntem ceea ce mancam sau ceea ce stiu altii ca reprezinta un simbol culinar pentru noi? Un lucru e cert: hrana nu este doar o sursa de nutrienti, ci si una de identitate.
