Albert Einstein personal a comentat asupra rolului sau in procesul de creare al unei bombe atomice. Acesta a clarificat ca a facut un singur lucru – decat un singur lucru – si anume acela de a semna o scrisoare catre presedintele Roosevelt.
In afara de asta – spune Einstein intr-un scurt eseu – nu a mai avut nici o implicare.
Eseul lui Einstein raspunde unei intrebari pe care acesta a primit-o de la Katusu Hara, editorul publicatiei Kaizo. Revista japoneza (care a avut prima editie in 1919 si ultima in 1955) a publicat raspunsul lui Einstein din 22 septembrie 1952 intr-o editie speciala din 1952).
Iata textul „intr-un singur act” al eseului lui Einstein:
Despre participarea mea in Proiectul Bombei Atomice
de A. Einstein
Partea mea in producerea bombei atomice a constat intr-un singur gest: am semnat o scrisoare catre presedintele Roosevelt, subliniind nevoia experimentelor la o scara mai mare, pentru a explora posibilitatile pentru producerea unei bombe atomice.
Am fost complet constient asupra pericolului teribil asupra omenirii in cazul in care aceasta incercare are succes. Insa probabilitatea ca germanii lucreaza la aceeasi problema cu sanse de succes m-a fortat sa fac acest pas. Nu am putut sa fac nimic altceva, desi intotdeauna am fost un pacifist convins. In acceptiunea mea, a ucide in razboi nu este cu nimic mai presus cu a comite o crima ordinara.
Atata timp, insa, cat natiunile nu sunt determinate sa inlature razboiul prin actiuni comune si sa isi rezolve conflictele si sa isi protejeze interesele prin decizii pacifiste in cadru legal, se simt constranse sa se pregateasca pentru razboi. Se simt obligate sa pregateasca toate mijloacele, chiar si pe cele mai detestabile, pentru a nu ramane in urma in cursa generala pentru inarmare. Acest drum duce in mod cert catre razboi, un razboi care in conditiile prezente inseamna distrugerea universala.
Sub aceste circumstante lupta impotriva mijloacelor nu are nici o sansa de succes. Numai abolirea radicala a razboaielor si a amenintarii de razboi poate ajuta. Pentru aceasta trebuie un om sa munceasca. Un om trebuie sa fie in pozitia in care sa nu se lase fortat in actiuni care sunt impotriva acestui tel. Aceasta este o cerinta severa asupra unui individ care este constient de dependenta sa de societate. Insa nu este o cerere imposibila.
Gandhi, cel mai mare geniu politic al timpurilor noastre a aratat calea. Ne-a aratat de ce sacrificii sunt capabili oamenii atunci cand au gasit calea dreapta. Munca sa pentru liberarea Indiei este dovada vie asupra faptului ca ambitia guvernata de convingerea ferma este mai puternica decat aparenta invincibila putere materiala. (Vezi Idei si opinii, de Albert Einstein, paginile 165-66)
O versiune a acestei scrisori este pastrata in Arhivele Albert Einstein din Universitatea Evreiasca din Ierusalim (pentru care Einstein a asezat piatra simbolica de temelie pentru prima cladire a campusului)
Imaginea de la inceptul acestui articol este un cadru dintr-o filmare istorica a unui soldat din echipajul care a asistat la aruncarea bombei numita „Fat Man” – nume atras de forma – asupra orasului japonez Nagasaki. Faimoasa ecuatie a lui Einstein, E=mc2 – care spune ca o un volum mic de masa poate fi transformat intr-o masiva masa de energie – este suprapus peste cadru.)
Puteti vedea filmarea originala din care face parte si cadrul mentionat intr-o compilatie de film-mut a evenimentelor in care echipele militare ale Statelor Unite comasate pe Insula Tinian pregatesc bombele „Little Boy” (bomba de la Hiroshima) si „Fat Man”, apoi lansarea acestora peste cele doua orase din Japonia.
Mutati video-ul la 20:47 pentru a observa avionul Bockscar (un B-29) in drumul sau spre Nagasaki si efectul imediat dupa detonarea bombei.