Nazistii au fost cu mult mai mult decat niste personaje de desen animat, ori o analogie izolata aruncata in manualele de istorie. Acestia erau raufacatori in adevaratul sens al cuvantului, „murdarind” aproape orice lucru de care se atingeau. Cultura nazista s-a atins chiar si de lucrurile distractive. Precum televiziunea, Craciunul, jocurile de societate si muzica.
#8. Nazistii au inventat interludiile muzicale televizate
Din cauza dificultatii in a crea studiouri amenajate de televiziune in zorii televiziunii, audienta germana a anilor ’30 (in cazul de fata inalta societate a membrilor Partidului Nazist si acolitii acestora), care doreau sa urmareasca programe TV, trebuiau sa se adune in saloane amenajate in cadrul oficiilor postale. Emisiunile de divertisment germane ale acestei ere abundau de propaganda, indiferent de ce se transmitea. Adesea, factorul de „distractie” lua forma unor spectacole de varietate, cu tineri arieni ce cantau despre cat de grozav este sa urmezi edictele si regulile celui de-al Treilea Reich.
Daca nu doresti sa urmaresti filmuletul de mai sus, sumarizam noi: se canta si se danseaza putin, se spune care-i diferenta dintre SA si SS, apoi lucrurile devin sinistre.
Incepe cu acest personaj:
Acest personaj „prietenos” incepe o discutie inconfortabila despre muzica si despre discomfortul pe care-l resimte in fata elementelor dezarmonioase care prefera sa cante pe un ritm diferit. Cu mare satisfactie, ne spune cum acesti „asa numiti muzicieni straini” sunt trimisi in „tabere de concert”, pentru a „canta pentru cina”.
Nu e comfortabil sa urmaresti filmuletul, acum, cand istoria ne-a invatat la ce se referea personajul in realitate.
#7. Un Craciun nazist special!
Nazistii au incercat „sa repare” Craciunul.
Problema majora pentru nazisti: Craciunul este o sarbatoare a lui Christos, un om care, indiferent de realizari, era indiscutabil evreu. E cam greu sa sarbatoresti un evreu, daca esti nazist, asadar noua versiune a sarbatorii s-a numit „Julfest” si a pus accentul pe celebrarea mostenirii traditionale Germane. Colindele Craciunului cu aspecte religioase au fost rescrise pentru a se potrivi noii directii. De exemplu, noua versiune a cantecului Noapte de vis [eng. Silent Night] continea mult Hitler in versurile sale:
Noapte de vis, timp preasfant/ Toate dorm pe pamant / Numai Cancelarul sta de garda / Viitorului Germaniei sa-i fie pavaza / Ghidand natiunea pe calea cea dreapta
Folosirea brazilor de Craciun a fost, de asemenea, descurajata si inlocuita cu focuri de tabara uriase, in jurul carora se adunau tinerii partidului lui Hitler. Acestia dansau si conduceau ritualuri ale solstitiului. In cazurile izolate unde se foloseau brazi de Craciun, acestia erau decorati cu globuri kitschoase cu svastica, rune scandinave si alte simboluri fara legatura cu Craciunul, impuse de cultura nazista.
Mos Craciun a fost schimbat, la randul sau. In loc de vizita mosului, copiii germani aveau sa fie vizitati de un mos germanic inspaimantator, derivat din zeul nordic Odin. Acesta venea adesea si la intalnirile liderilor nazisti, pentru a imparti cadouri lui Goebbels, Himmles si lui Hitler insusi.
Se impune o precizare, totusi. Simbolul lui Mos Craciun este inspirat din mitologia nordica, asadar cultura nazista, in cazul de fata, a revenit la simbolul traditional.
Pana la sfarsitul razboiului, cu urale de sarbatoare mai putin intense decat sperasera, nazistii au schimbat macazul din nou, stabilind sarbatoarea ca o perioada de „reamintire a victimelor tarii in razboi”. Insa nazistii faceau mai mult decat sa onoreze mortii; noi versuri scrise pentru un colind spun ca mortii se vor ridica din mormant si vor vizita viii pentru a primi recunostinta in persoana.
#6. Albumul de abtibilduri cu Hitler
Propaganda nu e musai pentru adulti, desigur. Pe fondul mintilor usor de modelat si a fascinatiei pentru jocuri, copiii sunt o tinta naturala si usoara pentru indoctrinare. Pana la urma, exact acesti copii aryani perfecti vor fi necesari pentru a deveni soldati ai celui de-al Treilea Reich. Asa ca nazistii s-au gandit sa faca asta:
Un album de abtibilduri pe care parintii puteau sa-l cumpere pentru copiii lor. Album ce urma sa fie completat cu fotografii special facute (vandute la magazinele locale) cu Hitler in diferite ipostaze.
#5. Juden Raus! – Jocul de societate al Holocaustului
Sa aruncam o privire rapida asupra jocului de societate Juden Raus! (Evrei, iesiti!).
In acest joc, jucatorii se intrec folosind niste pioni din lemn cu cap tuguiat, ce simbolizeaza evreii, catre un punct din centru plansei de joc, de unde sunt deportati in Palestina. Primul jucator care reuseste sa deporteze sase oameni, castiga. Desi, clar, nimeni nu castiga aici…
Acest joc nu este, tehnic, un produs oficial nazist. Jocul a fost conceput si fabricat de catre un comerciant care a incercat sa obtina profit pe aceasta piata oribila. Curios, SS-ului nu i-a placut aceasta idee. Cand au descris jocul in revista de propaganda, nazistii „oficiali” au catalogat ideea drept una „demna de pedeapsa” si „o marsavie”, deoarece le submina munca vanatorii de evrei intr-un hobbi prostesc, in locul „profesiei onorabile” care era…
#4. Jazz nazist ieftin
In Germania nazista, muzica jazz era privita drept „degenerata” din cauza ritmului neprietenos, a schimbarilor bruste de ton si – bineinteles – din cauza lipsei dominatiei albilor, in domeniu.
Insa aceasta nu l-a impiedicat pe Goebbels din a forma o trupa germana de jazz care sa cante adaptari dupa piese celebre, pentru propaganda si pentru sprijinirea eforturilor de razboi. Formatia, Charlie si Orchestra, s-a specializat in interpretarea de cover-uri a cantecelor americane si englezesti. Problema principala a orchestrei lui Goebbels era sa transcrie de mana, in germana, versurile pe care le auzeau, astfel stalcindu-le. O alta problema era ca trebuiau sa le rescrie ca sa faca afirmatii despre Germania care castiga razboiul.
Luati in considerare aceasta versiune a cantecului lui Cole Porter, „You’re The Top”:
You’re the top / You’re a German flyer / You’re the top / You’re machine gun fire / You’re a U-boat chap / With a lot of pep / You’re grand!
Sau cantecul lui Bing Crosby, „Little Sir Echo”:
Poor Mr. Churchill, how do you do? / Hello … Hello … / Your famous convoys are not coming through / Hello … / German U boats are making you sore … / You’re nice little fellow, but by now you should know / That you never can win this war.
Aceasta muzica era destul de populara in Germania, insa nu avea acelasi efect asupra ascultatorilor din Alianta.
#3. Frauen Warte, versiunea nazista bizara a revistei Cosmopolitan
Nazistii iubeau sa dea sfaturi tuturor celor care nu cereau asta, iar pentru femei multe dintre aceste sfaturi veneau din Frauen Warte (Opinia Femeilor), o revista de propaganda bisaptamanala.
Aceste reviste intareau credinta nazista conform careia locul femeii era in casa, purtand o fusta si citind reviste pentru femei (nu-i o gluma – nazistii au tiparit un segment prin care explicau de ce Frauen Warte era foarte important pentru efortul de razboi al Germaniei). Telul principal al unei femei naziste era sa faca cat mai mult copii pe care sa-i creasca indeajuns de puternici incat „sa apere tara cu propriile vieti”.
Frauen Warte explica si ca o femeie nazista respectabila nu trebuie sa poarte niciodata pantaloni, tocuri inalte sau machiaj. Nu trebuie sa-si faca parul permanent sau sa-l vopseasca. Si niciodata sa nu ameninte barbatia sotului, luandu-si o slujba. Revista recomanda si inrolarea intr-o academie pentru sotii, timp de sase saptamani, care avea sa le invete cum sa tina barbatul „comfortabil”.
Chiar si Hitler a scris pentru revista de propaganda, dezvaluind la un moment dat ce-si dorea sa primeasca cadou de ziua sa: ca femeile „sa munceasca din greu”.
#2. Muzeul Evreilor din Praga. Spectacolul de groaza pe care ti-l poti imagina
In mod obisnuit, daca vizitezi un muzeu inseamna ca esti interesat de lumea care te inconjoara si de istoria stramosilor. Nazistii au mai inserat o optiune: vrei sa te holbezi la exponate despre oamenii pe care incerci sa-i extermini.
Ca rezultat al actiunilor din timpul Holocaustului, nazistii au adunat o colectie masiva de artefacte evreiesti. Multe dintre aceste artefacte adunate din teritoriile cehe au fost trimise la Muzeul Evreilor din Praga, pentru a fi catalogate, curate si intr-un final expuse in ceea ce avea sa devina, informal, Muzeul Rasei Extincte.
Pe langa diorame din viata de zi cu zi a evreilor, nazistii au instalat expozitii care aratau sacrificii ritualice ale animalelor.
Intr-o nota trista, majoritatea responsabililor muzeului erau ei insisi evrei, care incercau sa-si pastreze cultura asa cum puteau mai bine. Cateva din obiectele personale ale acestora au ajuns in colectia muzeului, de asemenea.
#1. Taberele de vara naziste… din America
Cu un asa imens procentaj de populatie care revendica radacini germane, nu este deloc surprinzator ca existau un numar mare de simpatizanti ai nazistilor care traiau in America, in anii 1930. Si acestora, ca tuturor, le placeau taberele.
Desi organizate privat si nerecunoscute oficial de nazisti, activitatile din aceste tabere semanau izbitor de mult cu cele din taberele de tineret ale lui Hitler, in Germania. Participantii desfasurau exercitii cvasi-militare, precum marsaluitul, ridicarea stindardelor si manuirea pustilor.
Trebuie notat ca astfel de tabere si activitati nu erau nicidecum o chetiune anti-americana. Pe langa autonumirea acestora drept Alianta Germana Americana, organizatorii acestor tabere inaltau cu mandrie steagul american alaturi de cel nazist. Multe dintre fotografiile din acest fragment al articolului sunt luate de NYPD, ceea ce arata ca autoritatile erau putin ingrijorate de prezenta acestor tabere naziste pe teritoriu american.
