1. Timpul trece mai repede pentru fața noastra decat pentru picioare (presupunand ca stam in picioare).
Teoria relativitatii a lui Einstein arata ca, cu cat te afli mai aproape de centrul pamantului, cu atat mai incet trece timpul – iar aceasta teorie a fost deja masurata. Spre exemplu, in varful muntelui Everest, un an ar fi cu aproximativ 15 microsecunde mai scurt decat un an la nivelul marii.
2. O secunda nu este doar ceea ce consideram noi ca inseamna.
Tehnic, aceasta nu este definita drept a saizecea parte dintr-un minut, ci ca „durata a 9.132.631.770 perioade ale radiatiei constante cu tranzitia intre doua niveluri hiperfine de stare fundamentala a atomului 133 de cesiu”. [orig. eng. dezambiguizare: “the duration of 9,192,631,770 periods of the radiation consistent to the transition between the two hyperfine levels of the ground state of the caesium 133 atom”]
3. Fondul cultural afecteaza perceptia timpului, perceptie ce difera dramatic.
De exemplu, americanii tind sa se gandeasca la timp in incrementuri de cate 5 minute, pe cand europenii si Estul Mijlociu prefera perioade a cate 15 minute. Astfel, o siesta de 5 minute a unui american si cea de 15 minute a unui european vor fi percepute ca avand aceeasi durata.
4. Cand dinozaurii stapaneau pamantul, anul avea aproape 370 de zile.
Miscarea de rotatie a pamantului este din ce in ce mai inceata, deoarece gravitatia Lunii opune rezistenta, ca o frana lenta. Asadar, zilele sunt din ce in ce mai lungi, cu aproximativ 1.7 milisecunde la fiecare secol.
5. Pe Mercur, o zi dureaza doi ani.
6. Cea mai mica valoare stiintifica standard de timp o reprezinta „timpul Plank„.
Intr-o asemenea masura a timpului, iti ia aproximativ cinci sute cinci zeci de mii de trilioane de trilioane de trilioane de „timpi Plank” pentru a clipi o singura data, rapid. Adica 0.0000000000000000000000000000000000000000001.
7. Potrivit fizicii, nu exista temporalul „acum”.
Spatiul si timpul sunt ca un fluid, afectate de gravitatie si chiar de viteza noastra. Albert Einstein spunea: „Pentru noi, fizicienii, distinctia dintre trecut, prezent si viitor reprezinta doar o iluzie, insa una persistenta.”
8. Deoarece luminii ii ia ceva timp pana ajunge la noi, tot ceea ce vedem s-a intamplat deja.
Altfel spus, vedem in trecut. Soarele pe care il vedem pe cer, in momentul in care ne uitam spre el, e cu 8 minute si 20 de secunde trecut de acel punct in care-l vedem. Lumina de la steaua cea mai apropiata de noi, Proxima Centauri, e lumina emisa de stea in urma cu 4 ani.
9. Experientele noi prin care trecem par mai lungi in memoria noastra decat experientele cu care suntem familiarizati.
Fenomenul poarta numele de „efectul oddball„, care sta la baza perceptiei prin care simtim ca timpul trece mai repede pe masura ce inaintam in varsta – mai multe situatii ne sunt familiare, deci le percepem ca fiind rapide.
10. Cel mai precis ceas construit vreodata este ceasul cu strontiu, care are o marja de eroare de sub o secunda la peste 15 miliarde de ani.
11. Cel mai vechi element descoperit in univers este o galaxie numita z8_GND_5296.
Are 13,1 miliarde de ani vechime, cu doar 700 de milioane de ani mai tanara decat cosmosul in sine.
12. Universul are aproximativ 13,8 miliarde de ani vechime.
Daca am comprima tot acest timp intr-un singur an, cu Big Bang-ul intamplandu-se la 00:00:01 pe 1 ianuarie, atunci dinozaurii ar fi disparut pe 29 decembrie. Omul modern ar aparea la ora 23:54, pe 31 decembrie, iar Cristopher Columb ar pleca in traversarea Atlanticului cu o secunda inaintea miezului noptii.
13. Motivul pentru care ceasurile indica aceleasi ore si minute pe teritoriul unei tari il reprezinta coordonarea eficienta a mersului trenurilor.
Pana in sec. 19, orasele isi potriveau ceasurile dupa timpul local, sau dupa ora pranzului. Astfel ca, spre exemplu, ceasurile din Bristol, Anglia, erau cu 11 minute in urma ceasurilor din Londra, tot in Anglia. Oamenii pierdeau adesea trenurile, incurcati de aceste diferente, astfel incat companiile feroviare au decis sa foloseasca un timp standard pe intreg teritoriul Regatului Unit, dupa ora Londrei, incepand cu anul 1840.
14. Timpul ar putea sa se compacteze spre oprire.
Galaxiile distante par a se misca mai rapid decat cele din apropierea noastra, ceea ce sugereaza ca universul, cosmosul, accelereaza pe masura ce se extinde. Teoriile care se adreseaza acestui fenomen implica notiunea materiei negre, asa-numita „dark energy”. Insa un fizician spaniol a sugerat o perspectiva alternativa potrivit careia galaxiile mai vechi doar par sa se miste mai rapid, deoarece in trecut, timpul era mai rapid. Daca teoria aceasta este corecta, in cateva miliarde de ani „totul va fi inghetat, asemenea unei fotografii, la nesfarsit”.
15. Deoarece viteza de rotatie a Pamantului este in descrestere si – in consecinta – zilele devin mai lungi, perioada de 24 de ore a unei zile, asa cum o masuram, este undeva la final.
Atunci cand este cazul, organizatia care standardizeaza timpul astronomic, International Rotation Service, este nevoita sa adauge o secunda in masura timpului, secunda denumita „secunda intercalata” [eng.: leap second]. Anul acesta, 2016, se intampla sa fie unul din anii ce va primi o secunda in plus, pe 31 decembrie. Asadar, anul acesta, pentru intreaga planeta, ziua de 31 decembrie, luna decembrie si intreg anul 2016 vor fi mai lungi cu o secunda decat anul trecut.
surse:
sciencemag.org;
astronomy.swin.edu.au;
spacemath.gsfc.nasa.gov;
image.gsfc.nasa.gov;
abyss.uoregon.edu;
physicsoftheuniverse.com;
psychologytoday.com;
nature.com;
researchgate.net;
telegraph.co.uk;
timeanddate.com.
