• Despre
  • Contact
  • Echipa
  • Parteneri
Raftul cu idei
  • Literatura
    Leviatanul Hobbes recenzie carte

    Leviatanul lui Thomas Hobbes. O capodopera de filosofie politica.

    100 carti fundamentale - Vechiul Testament

    100 carti fundamentale: #2 Vechiul Testament – c. 1500 i.e.n.

    100 carti fundamentale - I CHING

    100 carti fundamentale: #1 I CHING c. 1500 i.e.n.

    Honore de Balzac - Mos Goriot - recenzie de carte

    Mos Goriot, de Honore de Balzac

    Crima si pedeapsa - F.M. Dostoievski

    Crima si pedeapsa, F.M. Dostoievski. Varstele omului.

  • Recenzii
    • All
    • Carte
    • Film
    • Teatru
    Star Wars The Rise of Skywalker cronica de film

    The Rise of Skywalker – cronica de film

    Incepe cu DE CE Simon Sinek recenzie de carte

    Simon Sinek – Incepe cu DE CE. Recenzie de carte

    Padurea spanzuratilor, de Radu Afrim, cronica de teatru

    Padurea spanzuratilor, de Radu Afrim. v. 2.0 – cronica de teatru

    Micul rege Decembrie - Axel Hacke. Recenzie de carte

    Micul rege Decembrie – Axel Hacke. Recenzie de carte

    Trending Tags

    • Cafenea
      Coronavirus COVID-19 stiinta

      Istoria pandemiilor – coronavirus COVID-19

      Orheiul Vechi Moldova calatorii

      Puțin cunoscuta comoară a Moldovei – Orheiul Vechi

      pictura in acuarela

      Vrei să pictezi în acuarelă. Care sunt pensulele de care ai nevoie?

      Raftul cu idei Napoleon curiozitati istorice

      7 adevaruri despre Napoleon Bonaparte, pe care probabil ca nu le stiai

      stan lee omagiu raftul cu idei film benzi desenate marvel

      Stan Lee is dead. Long live Stan Lee!

    • Psihologie
      Nihilofobia – frica de nimic. Realitate si fictiune

      Nihilofobia – frica de nimic. Realitate si fictiune

      Fricile copilariei in viata de adult. Intunericul si alte fobii. Psihologie

      Fricile copilariei in viata de adult. Intunericul si alte fobii.

      Atacurile de panica si fobiile. Cum sa le stapanesti. Psihologie

      Atacurile de panica si fobiile. Cum sa le stapanesti.

      recenzie de carte - Gandire rapida gandire lenta. Daniel Kahneman

      Gandire rapida gandire lenta. Daniel Kahneman

    • Stiinta
      • All
      • Biologie
      • Chimie
      • Fizica
      Coronavirus COVID-19 stiinta

      Istoria pandemiilor – coronavirus COVID-19

      fizica stiinta educatie

      Matematică vectorială de bază

      stiinta fizica educatie

      Scalari și vectori

      biologie stiinta educatie

      Ochiul și vederea

    • Fotografie
      Jocuri de lumina si umbra in fotografia stradala a lui Dimitri Keungueu

      Jocuri de lumina si umbra in fotografia stradala a lui Dimitri Keungueu

      MINUNILE DIN CARPATI – UN TIMELAPSE SUPERB

      Minunile din Carpati – un timelapse superb al vajnicilor munti

      Copiii cosmarului - fotografie

      Copiii cosmarului

      Fotografie. Ramayana in fotografii

      Ramayana in fotografii – in cautarea spiritului antic

    • Raftul verde
      Ce s-ar intampla daca albinele ar disparea

      Ce s-ar intampla daca albinele ar disparea?

      Dezastre ecologice, in istorie. Si consecintele acestora.

      Dezastre ecologice, in istorie. Si consecintele acestora.

      Sculptura in lemn reciclat

      Uriasi prietenosi, ascunsi in padurile din Copenhaga

      comunicarea intre plante ecologie raftul verde

      Plantele trag cu urechea?

      Securitatea hranei in pericol. Mit sau certitudine

      Securitatea hranei in pericol. Mit sau certitudine?

      sprout eco

      Sprout. Creionul care ofera o noua viata atunci cand se termina

      Cele mai singuratice lucruri de pe pamant

      Cele mai singuratice lucruri de pe pamant

      copacii dorm studiu stiinta ecologie

      Copacii dorm? Aproape, spun cercetatorii

      À VÉLO AU CINÉMA – Pedaleaza spre cinema

      À VÉLO AU CINÉMA – Pedaleaza spre cinema

    • Personalitati
      edith piaf SOUS LE CIEL DE PARIS

      Sous le ciel de Paris. EDITH PIAF

      Alexei Mateevici – 100 de ani de la moarte

      Alexei Mateevici – 100 de ani de la moarte

      Bogdan al III-lea Musat

      Bogdan al III-lea Musat

      Parintele Sinesie

      Parintele Sinesie

    • Promotii si evenimente
      Tosca ONB Raftul cu idei opera

      TOSCA, cea mai puternică operă a lui Puccini, pe scena Operei Naționale București

      Nunta lui Figaro opera ONB Raftul cu idei

      NUNTA LUI FIGARO, în programul lunii decembrie pe scena Operei Naționale București

      magazinul de păpuși balet ONB Raftul cu idei

      MAGAZINUL DE PĂPUȘI, spectacol pentru copii cu ocazia sărbătorilor de iarnă pe scena Operei Naționale București

      Lacul Lebedelor balet ONB Raftul cu idei

      LACUL LEBEDELOR, cel mai vizionat balet al tuturor timpurilor, pe scena Operei Naționale București

    No Result
    View All Result
    • Literatura
      Leviatanul Hobbes recenzie carte

      Leviatanul lui Thomas Hobbes. O capodopera de filosofie politica.

      100 carti fundamentale - Vechiul Testament

      100 carti fundamentale: #2 Vechiul Testament – c. 1500 i.e.n.

      100 carti fundamentale - I CHING

      100 carti fundamentale: #1 I CHING c. 1500 i.e.n.

      Honore de Balzac - Mos Goriot - recenzie de carte

      Mos Goriot, de Honore de Balzac

      Crima si pedeapsa - F.M. Dostoievski

      Crima si pedeapsa, F.M. Dostoievski. Varstele omului.

    • Recenzii
      • All
      • Carte
      • Film
      • Teatru
      Star Wars The Rise of Skywalker cronica de film

      The Rise of Skywalker – cronica de film

      Incepe cu DE CE Simon Sinek recenzie de carte

      Simon Sinek – Incepe cu DE CE. Recenzie de carte

      Padurea spanzuratilor, de Radu Afrim, cronica de teatru

      Padurea spanzuratilor, de Radu Afrim. v. 2.0 – cronica de teatru

      Micul rege Decembrie - Axel Hacke. Recenzie de carte

      Micul rege Decembrie – Axel Hacke. Recenzie de carte

      Trending Tags

      • Cafenea
        Coronavirus COVID-19 stiinta

        Istoria pandemiilor – coronavirus COVID-19

        Orheiul Vechi Moldova calatorii

        Puțin cunoscuta comoară a Moldovei – Orheiul Vechi

        pictura in acuarela

        Vrei să pictezi în acuarelă. Care sunt pensulele de care ai nevoie?

        Raftul cu idei Napoleon curiozitati istorice

        7 adevaruri despre Napoleon Bonaparte, pe care probabil ca nu le stiai

        stan lee omagiu raftul cu idei film benzi desenate marvel

        Stan Lee is dead. Long live Stan Lee!

      • Psihologie
        Nihilofobia – frica de nimic. Realitate si fictiune

        Nihilofobia – frica de nimic. Realitate si fictiune

        Fricile copilariei in viata de adult. Intunericul si alte fobii. Psihologie

        Fricile copilariei in viata de adult. Intunericul si alte fobii.

        Atacurile de panica si fobiile. Cum sa le stapanesti. Psihologie

        Atacurile de panica si fobiile. Cum sa le stapanesti.

        recenzie de carte - Gandire rapida gandire lenta. Daniel Kahneman

        Gandire rapida gandire lenta. Daniel Kahneman

      • Stiinta
        • All
        • Biologie
        • Chimie
        • Fizica
        Coronavirus COVID-19 stiinta

        Istoria pandemiilor – coronavirus COVID-19

        fizica stiinta educatie

        Matematică vectorială de bază

        stiinta fizica educatie

        Scalari și vectori

        biologie stiinta educatie

        Ochiul și vederea

      • Fotografie
        Jocuri de lumina si umbra in fotografia stradala a lui Dimitri Keungueu

        Jocuri de lumina si umbra in fotografia stradala a lui Dimitri Keungueu

        MINUNILE DIN CARPATI – UN TIMELAPSE SUPERB

        Minunile din Carpati – un timelapse superb al vajnicilor munti

        Copiii cosmarului - fotografie

        Copiii cosmarului

        Fotografie. Ramayana in fotografii

        Ramayana in fotografii – in cautarea spiritului antic

      • Raftul verde
        Ce s-ar intampla daca albinele ar disparea

        Ce s-ar intampla daca albinele ar disparea?

        Dezastre ecologice, in istorie. Si consecintele acestora.

        Dezastre ecologice, in istorie. Si consecintele acestora.

        Sculptura in lemn reciclat

        Uriasi prietenosi, ascunsi in padurile din Copenhaga

        comunicarea intre plante ecologie raftul verde

        Plantele trag cu urechea?

        Securitatea hranei in pericol. Mit sau certitudine

        Securitatea hranei in pericol. Mit sau certitudine?

        sprout eco

        Sprout. Creionul care ofera o noua viata atunci cand se termina

        Cele mai singuratice lucruri de pe pamant

        Cele mai singuratice lucruri de pe pamant

        copacii dorm studiu stiinta ecologie

        Copacii dorm? Aproape, spun cercetatorii

        À VÉLO AU CINÉMA – Pedaleaza spre cinema

        À VÉLO AU CINÉMA – Pedaleaza spre cinema

      • Personalitati
        edith piaf SOUS LE CIEL DE PARIS

        Sous le ciel de Paris. EDITH PIAF

        Alexei Mateevici – 100 de ani de la moarte

        Alexei Mateevici – 100 de ani de la moarte

        Bogdan al III-lea Musat

        Bogdan al III-lea Musat

        Parintele Sinesie

        Parintele Sinesie

      • Promotii si evenimente
        Tosca ONB Raftul cu idei opera

        TOSCA, cea mai puternică operă a lui Puccini, pe scena Operei Naționale București

        Nunta lui Figaro opera ONB Raftul cu idei

        NUNTA LUI FIGARO, în programul lunii decembrie pe scena Operei Naționale București

        magazinul de păpuși balet ONB Raftul cu idei

        MAGAZINUL DE PĂPUȘI, spectacol pentru copii cu ocazia sărbătorilor de iarnă pe scena Operei Naționale București

        Lacul Lebedelor balet ONB Raftul cu idei

        LACUL LEBEDELOR, cel mai vizionat balet al tuturor timpurilor, pe scena Operei Naționale București

      No Result
      View All Result
      Raftul cu idei
      No Result
      View All Result
      Home Psihologie

      10 studii psihologice ce-ti pot schimba perceptia despre sine

      by Bogdan Popovici
      01 mai, 2019
      in Psihologie
      0 0
      3
      10 studii psihologice ce-ti pot schimba perceptia despre sine. Psihologie
      0
      SHARES
      973
      VIEWS
      Share on FacebookShare on TwitterShare on Pinterest

        [mkdf_dropcaps type=”normal” color=”red” background_color=””]D[/mkdf_dropcaps]e ce facem lucrurile pe care le facem? In ciuda incercarilor noastre continue de a ne cunoaste, adevarul este ca stim uimitor de putine lucruri despre noi insine, despre gandurile noastre si cu atat mai putin despre ce gandesc altii. Cum a spus Charles Dickens, odata, „Un minunat aspect pe care trebuie sa-l reflectam: orice creatura umana este constituita sa fie o enigma si un profund mister pentru ceilalti.”

         Psihologii au cautat indelung sa inteleaga cum percepem noi, oamenii, lumea si ce ne motiveaza comportamentul. Si au facut eforturi enorme pentru a ridica valul acestui mister. Unele dintre cele mai faimoase experimente psihologice ale secolului trecut au dezvaluit adevaruri universale si adesea surprinzatoare, cu privire la natura umana. Iata, mai jos, 10 studii psihologice, unele cunoscute, altele nu, care ar putea schimba modul in care ne intelegem noi insine.

      Cu totii avem tendinta innascuta de a fi rai

      studii psihologice

         Unul dintre cele mai faimoase experimente din istoria psihologiei il reprezinta Experimentul Stanford, din 1971. Cercetatorii, condusi de psihologul Philip Zimbardo, au simulat o inchisoare in subsolul institutului de psihologie si au selectat 24 de studenti (care nu aveau cazier si au fost declarati sanatosi din punct de vedere psihologic), pentru a juca rolurile de prizonieri si gardieni. Cercetatorii au inceput apoi sa supravegheze prizonierii, care trebuiau sa stea in celule 24 de ore pe zi si gardienii, ce „lucrau” in ture de 8 ore, in secret, printr-un sistem de camere ascunse.

         Experimentul, care fusese programat sa se deruleze pe perioada a doua saptamani, a necesitat sa fie intrerupt dupa numai sase zile, din cauza comportamentului abuziv al gardienilor – in unele cazuri, acestia au aplicat si tortura psihologica asupra prizonierilor. Pe langa aceasta, prizonierii au prezentat stres emotional extrem si anxietate ridicata.

         „Agresivitatea gardienilor asupra prizonierilor a escaladat neasteptat: au dezbracat prizonierii, le-au pus pungi pe cap si i-au fortat sa se complaca in activitati sexuale umilitoare„, a declarat Zimbardo publicatiei American Scientist. „Dupa sase zile am fost nevoit sa opresc experimentul, pentru ca scapase de sub control. Nu puteam sa mai dorm noaptea din cauza grijilor a ceea ce-ar putea sa le faca gardienii prizonierilor„.

      Nu observam ceea ce e chiar in fata noastra

         Credem ca stim ce se intampla in jurul nostru? S-ar putea sa nu fim chiar asa de constienti precum credem. In 1998, cercetatori ai Universitatilor Harvard si Kent au experimentat cu trecatori, in campusul universitar, despre cate lucruri observa in mediul imediat inconjurator. In experiment, un actor aborda trecatorii si le cerea directii catre o locatie. In timp ce subiectii dadeau indicatii, doi barbati ce transportau o usa mare din lemn se interpuneau intre subiect si actor, blocand complet axul vizual dintre cei doi, timp de cateva secunde. In acest timp foarte scurt, actorul era inlocuit de un altul, de o inaltime si constitutie diferita, imbracat diferit, cu o alta freza si cu alt timbru vocal. Mai mult de jumatate din subiecti nu au observat inlocuirea.

         Experimentul a fost unul dintre primele care au ilustrat fenomenul intitulat „orbirea schimbarii”, care arata cat de selectivi suntem in ceea ce asimilam din orice scena vizuala si se pare ca ne bazam pe memorie si pe recognitia modelelor deja cunoscute mai mult decat am putea crede.

      Amanarea placerii este grea, insa avem mai mult succes daca rezistam.

      studii psihologice

         Un alt experiment faimos al Universitatii Stanford din anii 1960 a testat abilitatea copiilor prescolari de a rezista tentatiei. Experimentul a scos la iveala observatii puternice despre ambitie si autodisciplina. In experiment, copii de patru ani au fost asezati intr-o camera, singuri, in fata unei farfurii pe care se afla o bezea. Copiilor li s-a spus ca pot manca bezeaua oricand vor ei, insa daca vor astepta intoarcerea cercetatorului, dupa 15 minute si nu vor manca bezeaua, vor primi doua bezele.

         Desi aproape toti copiii au spus ca vor astepta, acestia s-au luptat sa reziste si majoritatea a cedat poftei, mancand bezeaua inainte de intoarcerea cercetatorului. Copiii care au rezistat toate cele 15 minute au folosit, in general, tactici de evitare, precum acoperirea ochilor sau intoarcerea cu spatele. Implicatiile comportamentului copiilor au fost semnificante. Acei copii care au fost capabili sa amane placerea de moment demonstreaza o predispozitie mai mica spre obezitate, spre adictia pentru droguri sau spre probleme comportamentale pentru cand vor ajunge la varsta adulta. Astfel, sansele de succes in viitor sunt crescute.

      Experimentam impulsuri morale puternic conflictuale

         Un studiu efectuat de catre psihologul Universitatii Yale, Stanley Milgram, in 1961, a testat – alarmant – cat de departe pot ajunge oamenii pentru a respecta si a se supune figurilor autoritare atunci cand li se cere sa raneasca alti oameni si intensul conflictul intern intre moralitatea personala si obigatia de a se supune autoritatilor.

         Milgram a vrut sa desfasoare experimentul pentru a oferi informatii despre cum de au fost in stare criminalii de razboi nazisti sa intreprinda acte de cruzime acerba in timpul Holocaustului. Pentru aceasta, el a testat o pereche de participanti, unul fiind „profesorul”, celalalt „elevul”. Profesorul a fost instruit sa administreze socuri electrice elevului (care se afla intr-o alta camera si care in realitate nu era supus nici unui soc electric), ori de cate ori elevul raspundea gresit unei intrebari. Milgram folosea inregistrari audio care lasau impresia profesorului ca elevul experimenta dureri cand i se administrau socurile electrice, iar daca profesorul vroia sa se opreasca din administrarea socurilor, Milgram intervenea si-i cerea autoritar sa continue. In timpul primului experiment, 65% din participanti au fost in stare sa administreze un dureros voltaj de 450V (etichetat „XXX”), desi majoritatea era vizibil stresata si inconfortabila pentru ca faceau asta.

         Desi studiul a fost vazut drept un avertisment asupra obedientei oarbe in fata autoritatilor, Scientific American l-a revizuit recent, argumentand ca rezultatele sugereaza mai degraba indicii asupra conflictului moral de profunzime.

         „Natura morala umana include o predilectie spre empatie, amabilitate si bunatate fata de semenii nostri si de membrii unui grup, plus o inclinatie spre xenofobie, cruzime si rautate pentru oamenii din alte grupuri„, scrie jurnalistul Michael Shermer. „Experimentele prin socuri electrice nu arata obedienta oarba, ci tendinte morale conflictuale ce se afla adanc in sinele nostru.„

         Recent, unii comentatori au pus sub semnul intrebarii metodologia lui Milgram si un critic a notat ca inregistrarile experimentului desfasurat la Yale a sugerat ca 60% din participanti de fapt au incalcat ordinele de a administra socul electric cel mai puternic.

      Suntem corupti de putere foarte usor

      studii psihologice

         Exista un motiv psihologic in spatele faptului ca cei la putere cateodata se raporteaza in interactiunea cu ceilalti cu superioritate si lipsa de respect. Un studiu efectuat in 2003, publicat in jurnalul Psychological Review, a presupus organizarea unor studenti in grupuri de cate trei, care sa scrie impreuna o scurta lucrare. Doi dintre cei trei studenti au fost instruiti sa scrie lucrarea, in timp ce celui de-al treilea i s-a spus sa evalueze lucrarea si sa determine in ce masura fiecare student trebuie platit. In mijlocul activitatii studentilor-subiecti, un cercetator a adus o farfurie cu cinci prajituri. Desi, in general, ultima prajitura nu a fost mancata niciodata, „seful” grupului aproape intodeauna a mancat a patra prajitura – cu gesturi neingrijite, mestecand cu gura deschisa.

         „Cand cercetatorii au conferit oamenilor putere in experimente stiintifice, concluziile sunt ca acestia din urma sunt mai predispusi in a-i atinge pe ceilalti in maniere nepotrivite, de a flirta intr-un mod mai direct, in a face alegeri riscante si jocuri de sansa, in a face primele oferte in negocieri si de a vorbi ceea ce gandesc, precum si de a manca prajituri neglijent, cu firimituri pe barbie si pe haine„, spune psihologul Dacher Keltner, unul dintre initiatorii studiului, intr-un articol scris pentru UC Berkeley’s Greater Good Science Center.

      Cautam loialitatea fata de grupurile sociale si suntem cu usurinta atrasi in conflictele din interiorul grupului din care facem parte

      studii psihologice

         Acest clasic experiment de psihologie sociala efectuat in anii 1950 a incercat sa arate posibilele baze psihologice ale motivului pentru care grupurile sociale si tarile se gasesc adesea in conflict, intre ele si cum pot invata sa coopereze din nou.

         Liderul studiului, Muzafer Sherif, a dus doua grupuri de 11 baieti (toti in varsta de 11 ani), intr-o „tabara de vara”, in Robbers Cave State Park din Oklahoma. Grupurile, numite „Vulturii’ si „Serpii” au petrecut o saptamana separate, distrandu-se si stabilind legaturi, fara a avea cunostinta fiecare de celalalt grup. Cand cele doua grupuri au fost unite, baietii au inceput sa-si puna porecle jignitoare si cand au inceput competitii in diverse jocuri, starea conflictuala s-a intetit. Intr-un final, membrii celor doua grupuri au refuzat sa mai manance impreuna. In urmatoarea faza a cercetarii stiintifice, Sherif a conceput experimente pentru a incerca sa reconcilieze baietii, punandu-i sa se bucure de activitati recreative, impreuna, fara grad de competitivitate, insa nu a avut succes. Apoi i-a rugat sa rezolve o problema oarecare impreuna, ceea ce s-a dovedit metoda eficienta pentru a aplana conflictul.

      Avem nevoie de un singur lucru ca sa fim fericiti

         Studiul de 75 de ani Harvard Grant – unul dintre cele mai comprehensibile si longevive studii facute vreodata – a urmarit evolutia a 268 de studenti de la Harvard din promotiile anilor 1938 – 1940, timp de 75 de ani, asadar, pana in prezent, colectandu-se cu regularitate date asupra varii aspecte din viata subiectilor. Concluzia universala? Dragostea este tot ceea ce conteaza, cel putin atunci cand vine vorba de a determina fericirea pe termen lung si satisfactia vietii.

         Directorul longevivului studiu, psihiatrul George Vaillant, a declarat pentru The Huffington Post ca exista doi stalpi ai fericirii: „Unul este dragostea, iar celalalt este gasirea unei modalitati de a face fata greutatilor vietii, fara a respinge dragostea.” De exemplu, unul dintre participantii la studiu, la inceput, avea cel mai scazut rating dintre toti participantii in ceea ce priveste  stabilitatea in viitor si incercase anterior sa se sinucida. Insa pana finalul vietii sale, a devenit unul dintre cei mai fericiti participanti la studiu. De ce? Vaillant explica: „Si-a petrecut viata cautand dragostea.„

      Prosperam atunci cand avem o parere buna despre noi si un statut social

      studii psihologice

         Sa dobandesti faima si succes nu reprezinta numai un boost al ego-ului – ar putea foarte bine sa fie un aspect al longevitatii, daca ne raportam la un studiu facut asupra castigatorilor de premii Oscar. Cercetatorii de la Sunnybrook and Women College Health Science din Toronto au concluzionat ca actorii si regizorii castigatori ai premiului Oscar au tendinta de fi mai longevivi decat cei care au fost nominalizati, dar nu au castigat ravnitul premiu cinematografic. Diferenta dintre cele doua tabere in privinta longevitatii este de aproape patru ani.

         „Nu spunem ca o sa traiesti mai mult daca o sa castigi un Oscar” – declara autorul principal al studiului, Donald Redelmeier, pentru ABC News – „Sau ca oamenii ar trebui sa se duca sa faca lectii de actorie. Concluzia principala este doar ca factorii sociali sunt importanti… Sugereaza ca un simt interior al stimei de sine este un aspect important pentru sanatate si pentru dorinta de a avea grija de sanatate„.

      Incercam constant sa ne justificam experientele, astfel incat sa aiba sens pentru noi

         Oricine a fost interesat vreodata de domeniul psihologiei este familiar cu disonanta cognitiva, o teorie ce sustine ca fiintele umane au inclinatia de a evita conflicte psihologice bazate pe dezarmonia sau exclusivitatea mutuala a credintelor proprii. Intr-un adesea citat experiment din anul 1959, psihologul Leon Festinger a cerut participantilor sa efectueze o serie de sarcini plictisitoare, precum transformarea unui cep intr-un maner de lemn, timp de o ora. Apoi, participantii au fost platiti unii cu 1 dolar, altii cu 20 de dolari, pentru a le spune „participantilor in asteptare” – in realitate, cercetatori -, ca activitatea desfasurata in interior este interesanta. Acei subiecti ce au fost platiti cu 1 dolar ca sa minta au descris sarcinile ca fiind mult mai placute, decat descrierea celor ce au fost platiti cu 20 de dolari. Concluzia lor? Cei care au fost platiti mai mult au simtit ca au avut destula justificare pentru a desfasura plictisitoarea activitate timp de o ora, insa cei care au fost platiti cu doar 1 dolar au simtit nevoia de a justifica intr-un fel timpul cheltuit (si de a reduce nivelul de disonanta dintre convingerea lor versus comportamentul lor), spunand, asadar, ca activitatea a fost distractiva. Cu alte cuvinte, adesea ne mintim singuri pentru percepe lumea ca pe un loc plin de logica si armonie.

      Ne lasam influentati de stereotipuri foarte des

      studii psihologice

         Stereotipizarea diverselor grupurilor de oameni in functie de grupul social, etnicitate sau clasa din care fac parte este ceva ce aproape toti facem, chiar daca eforturile noastre sunt sa nu stereotipizam. Aceasta ne poate face sa tragem concluzii incorecte si potential daunatoare despre populatii intregi. Experimentul psihologului John Bargh, de la Universitatea din New York, despre „automatizarea comportamentului social” a demonstrat ca adesea judecam oamenii pe baza unor stereotipuri din inconstient si ca nu putem decat sa ne comportam in baza acestora. De asemenea, avem tendinta de a adopta fara sa ne opunem stereotipuri ale grupului social din care simtim ca facem parte, fara sa ne intrebam asupra validitatii acestor stereotipuri. Intr-unul din studiile sale, Bargh a descoperit ca un grup de participanti carora le-a fost cerut sa descifreze cuvinte ce aveau legatura cu varsta inaintata – „Florida” (regiune „batraneasca”), „neajutorat” si „plin de riduri” – au inceput sa mearga semnificativ mai incet, pe hol, dupa experiment, in comparatie cu grupurile ce au avut cuvinte fara legatura cu varsta inaintata. Bargh a obtinut rezultate similare in alte doua studii comparative ce au intarit teoria stereotipurilor bazate pe rasa si gradul de politete.

         „Stereotipurile sunt categorisiri ce ajung prea departe„, declara Bargh pentru Psychology Today. „Cand folosim stereotipuri, folosim date despre sex, varsta, culoarea pielii persoanei din fata noastra si mintile noastre raspund cu mesaje ce spun <<ostil>>, <<stupid>>, <<incet>>, <<slab>>. Aceste defecte nu sunt, de fapt, acolo, in acel mediu. Nu reflecta realitatea.„

      Referinte: [1],[2],[3],[4],[5],[6]

      Tags: despre omegonatura umanaperceptia despre sinepsihologiestudii psihologie
      Previous Post

      Vietile altora – Ofiterul STASI care a dat un dosar pe o carte

      Next Post

      Expozitia de ilustratie si street art PopCultEgo

      Next Post
      popcultego

      Expozitia de ilustratie si street art PopCultEgo

      Comments 3

      1. cornel says:
        10 ani ago

        O ,,zona,, din care se pot face numeroase observatii psihologice obiective sunt cele facute cu camera ascunsa, farse. Frecvent si revelator este ca ele confirma experimentele stiintifice autentice, in o proportie mult mai mare. Acestea din urma au ca scop, obtinerea de efecte hilare, dar urmarite atent si cu un grad satisfacator de instructie/cunostinte, releva multe si surprinzatoare caracteristici umane. La fel de important poate fi si faptul ca ele sunt facute in afara spatiului consacrat experimentului, pe cale de consecinta, obiectivitatea, bazinul esantionului, etc., este mult mai mare.

        Răspunde
      2. dumitru says:
        10 ani ago

        O educatoare cu experienta mi-a spus ?ntr-una din zile despre o observatie profesionala testata timp de 25 de ani. La v?rsta de 2 ani, copilul nu are ?n el niciun fel de rautate. Deci, nu ne nastem cu aceasta ?nsusire negativa. Copiii sunt toti ?ngeri si vin de la bunul Dumnezeu. Ulterior, educatoarea mi-a spus ca noi, adultii, suntem cei care le inoculam ?n creier rautatea prin felul nostru de a fi. Sam?nta raului ?ncolteste ?ntr-o minte de copil fertila. Copilul nu are aceasta deprindere de a fi rau, capatata prin nastere. El z?mbeste, dar niciodata pe fata lui n-o sa remarcati vreo urma de ura sau rautate. …spunea educatoarea-pshiholog. Deci, concluzia ar fi ca nu ne nastem cu rautatea ?n creier…S-a constatat ca foarte multi copii, care provin din familii echilibrate, unde armonia si pacea domnesc, au un compartament armonios, aparte, de multe ori luat ?n der?dere de semenii care au ?nvatat arta rautatii din familii dezmebrate, inculte si alcoolice.
        Cu stima….

        Răspunde
      3. Iulia says:
        9 ani ago

        Parintii trebuie sa aiba f mare grija la toate aspectele educarii unui copil, conteaza si felul in care il certi si felul in care il feliciti si atitudinea pe care o ai fata de cei din jur

        Răspunde

      Lasă un răspuns Anulează răspunsul

      Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

      Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.

      No Result
      View All Result

      Articole recente

      • Istoria pandemiilor – coronavirus COVID-19
      • The Rise of Skywalker – cronica de film
      • TOSCA, cea mai puternică operă a lui Puccini, pe scena Operei Naționale București

      Categorii

      • Biologie
      • Blog
      • Cafenea
      • Carte
      • Chimie
      • Featured
      • Film
      • Filozofie
      • Fizica
      • Fotografie
      • In Memoriam
      • Istorie literara
      • Literatura
      • Literatura universala
      • Personalitati
      • Profil de artist
      • Promotii si evenimente
      • Psihologie
      • Raftul verde
      • Recenzii
      • Stiinta
      • Teatru
      • Teorie si Definitii
      • Teste de cultura generala
      • Despre
      • Contact
      • Echipa
      • Parteneri

      © 2023 JNews - Premium WordPress news & magazine theme by Jegtheme.

      No Result
      View All Result
      • Literatura
        • Istorie literara
        • Literatura universala
        • Teorie si Definitii
      • Recenzii
        • Carte
        • Teatru
        • Film
      • Cafenea
      • Psihologie
      • Stiinta
        • Biologie
        • Chimie
        • Fizica
      • Fotografie
      • Raftul verde
      • Mai mult
        • Filozofie
        • Personalitati
        • Blog
        • Teste de cultura generala
        • Promotii si evenimente

      © 2023 JNews - Premium WordPress news & magazine theme by Jegtheme.

      Welcome Back!

      Login to your account below

      Forgotten Password?

      Retrieve your password

      Please enter your username or email address to reset your password.

      Log In