);
COnecteaza-te cu noi

Carte

Viscolul – prin troienele nepasarii. Vladimir Sorokin

Publicat

pe

Viscolul Vladimir Sorokin

   Una dintre cele mai cunoscute si mai controversate voci ale literaturii contemporane ruse este Vladimir Sorokin, o personalitate complexa si plurivalenta. S-a spus despre el ca “isi adoarme cititorii intr-o transa reminiscenta” pentru ca apoi sa “scoata acul grenadei”[1]. De-a lungula anilor, prin opera sa, a criticat cu inversunare regimurile politice din Rusia, sapand prin troienele nepasarii autoritatilor, fapt pentru care a petrecut o perioada in Estonia, departe de cercurile politice si literare din Moscova.

Viscolul Vladimir Sorokin   Cunoscut mai ales datorita prozei sale, Sorokin a scris si piese de teatru, librete pentru opera si scenarii de film. Cu un talent exceptional de a imprumuta atatea voci narative cate ii cere fiecare opera in parte, a ajuns cu rapiditate celebru in Germania, Japonia si Statele Unite, iar in Romania incepe, incet-incet sa isi faca loc pe listele cititorilor.

   Viscolul este o nuvela care a fost scrisa din dorinta de a-si pune la incercare propriile forte, dar si de a testa barierele literaturii. Si nu face acest lucru prin inventarea vreunui nou stil, ci prin alegerea ca forma literara a prozei clasice rusesti. Nuvela e strabatuta de un ton monoton, greoi, in maniera lui Puskin, Gogol sau Tolstoi, iar atmosfera incarcata trece dincolo filele cartii.

   Naratiunea e simpla: un doctor de judet, Platon Ilici Garin trebuie sa ajunga la Dolgoe unde bantuie o epidemie ciudata venita tocmai din Bolivia si care transforma oamenii in zombi. Acesta are misiunea de a duce un vaccin pentru a-i salva pe cei neafectati insa un viscol puternic se porneste si nimeni nu vrea sa il conduca pana acolo. Nuvela incepe cu un dialog al surzilor, cu oameni absurzi care repeta acelasi refren din care reiese inutlitatea incercarilor lui Garin de a obtine o calauza si o trasura. In cele din urma, Perhusa ii vine in ajutor, aducand cinzeci de cai mici pe care ii inhama sub capota masinii. Acesta este si momentul in care fantasticul isi face pentru prima data aparitia, cititorul afland ca in Rusia personajelor lui Sorokin existau cai normali, cai mici si cai uriasi. Asemenea “anomalii” vor mai aparea pe parcursul desfasurarii evenimentelor: morarul la care doctorul si Perhusa innopteaza e inalt cat un samovar si bea votca din degetarul sotiei sale, o femeie destul de corpolenta care ii incalzeste patul lui Platon Ilici.

   Nuvela propusa publicului rus trage un semnal de alarma asupra indiferentei oamenilor fata de problemele sociale si a determinarii lor de gasi o cale spre fericirea proprie. Calatoria celor doi prin intinderile inazapezite se aseamana cu drumurile initiatice din basme, iar intalinrea cu vitaminderii kazahi, Agata, Nani-Nani, Sa zicem si Motait ii ofera doctorului cheia fericirii de a trai. Un amestec de realism si elemente fantastice fac din Viscolul o lectura plina de umor si de fatalism. Personaje fabuloase, experiente mistice, o atmosfera sumbra de acum doua veacuri si melodiile lui Elvis se reunesc pentru a crea un manifest impotriva incapacitatii intelighentei rusesti de a rezolva problemele tarii.

viscolul vladamir sorokin

Vladimir Sorokin | sursa foto: www.novostiliteratury.ru

   O proza destul de naiva la o prima lectura, se dezvaluie cititorului prin experientele pe care Platon Ilici le are atat in stare de veghe cat si in momentele in care se afla subinfluenta „produselor” rare ale vitaminderilor. Oameni de zapada uriasi cu falusuri amenintatoare, halucinatii in care zapada se simte ca un cazan incalzit sub talpi, sfere, cuburi si piramide magice care ofera fie iluzii gratuite, fie au calitatea de a-l face pe consumator sa traiasca o bucatica in viata asa cum e ea.

   Vladimir Sorokin reuseste pe aceasta cale de a ridica o veche problema a drumului pe care tara sa trebuie sa mearga: Estul sau Vestul? Sfarsitul nuvelei poate aduce o interpretare care pentru multi nu e deloc optimista insa nu e departe de a fi adevarata, lasand sa se intrevada sub troienele nepasarii incercarile individului de a gasi mijloacele pentru a-si continua existenta.

[1] Pavel P. Pepperstein in Barry, E., From a Novelist, Shock Treatment for Mother Russia, 29 Aprilie 2011,

 http://www.nytimes.com/2011/04/30/books/the-russian-novelist-vladimir-sorokin.html?pagewanted=all&_r=0  (27.09.2014).

Discutii pe Facebook
Libris.ro

Cu capul in nori mai mereu, uneori sunt trantita pe pamant insa nu stau mult si ma intorc in lumea mea. Mi-ar placea sa cunosc toate graiurile pamantului si sa descopar toate cotloanele planetei. Pana atunci insa biletul meu de calatorie e doar cartea.

Click pentru a comenta

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.

Carte

INGERI RATACITI de Marius Albert Negut

Publicat

pe

recenzie de carte ingeri rataciti marius albert negut raftul cu idei

   Cartile lui Marius Albert Negut sunt mereu surprinzatoare. Fiecare pagina dezvaluie o noua experienta, un alt drum decat cel pe care erai convins ca ai plecat.

   In cazul romanului INGERI RATACITI citim o cronica al unor timpuri involburate si instabile, care partial isi dezvaluie acum consecintele.

   Ce imi place la scrierile lui Marius Albert Negut este ca in cadrul aceleiasi naratiuni schimba registrul si ba citesti un Bildungsroman (pana la urma urmarim niste personaje in devenirea lor – Gargamel, Ursu), ba o cronica istorica – evenimente de la revolutia din 1989 sau mineriade – ba un roman politist, asa cum este partea de final a romanului.

   Gliseaza cu maiestrie si in cel mai natural mod si cu planurile temporale –  1976, apoi 1995 – chiar impartite pe ore, ceea ce involuntar atrage atentia asupra evenimentelor. Si totul se impleteste firesc in mai multe fire narative care alcatuiesc o realitate dura si necrutatoare.

   E lumea de la marginea societatii cea pe care ne-o infatiseaza Marius Albert Negut, lumea subteranelor metroului, lumea aurolacilor si a celor pripasiti pe strazi.

recenzie carte Ingeri rataciti Marius Albert Negut   Sunt parti ale romanului care sunt de-a dreptul terifiante – orfelinatul in care este aruncat Radu  – sunt fraze care aproape dor atunci cand le citesti, scrise cu intensitate si fara mila, “Manolache scoase o sticla din fiset si isi turna atent in causul palmei. Ii puse lui Radu continutul, pe pielea plina de rani si incepu sa frece violent, hahaind incantate. Asa numita lotiune, era gazul pe care il tineau pentru paduchiosi.”

   Marius Albert Negut ne-a obsnuit deja cu abilitatea magica de a folosi limbajul argotic, care acum este parte integranta a cronicii si a prezentarii personajelor.

   Nici nu stii pentru cine compasiunea e mai mare – pentru Mihaita, zis Gargamel – copil al strazii, trecut prin suferinte greu de imaginat, pentru Radu Ursu, caruia destinul ii joaca festa dupa festa – cei apropiati il cred mort iar iubita lui Ana, se arunca in apele Dambovitei de pe podul Izvor – ca o alta Ofelie, Lia – hartuita de un tata vitreg , Iordache,  a,junsa si ea pe strazi.

   Acest Iordache este un personaj emblematic pentru realitatea romaneasca de dupa  Revolutie – securist de frunte, ajuns mare revolutionar si apoi senator, care se ocupa cu traficul de copii si organe. Ceea ce este dureros insa adevarat, este puterea pe care a avut-o si a pastrat-o fosta Securitate, si pe care acum o exercita in slujba unui rau suprem subjugat banului.

   Nu doar personajele sunt partea grea a romanului ci si atmosfera descrisa – catacombele metroului te duc cu gandul la catacombele Parisului, iar cei care au trait momentele din decembrie 1989 aproape le retraiesc cu toata teama si speranta de atunci, insa, surprizantor si cu umor “Poate ca soldatii, ei au tras in aer, dar daca revolutionarii au tras aerul acela in piept?” .Maiastra utilizare a sensurilor verbului “a trage” ne arata cat de sensibil este autorul la valentele limbii romane.

   Tehnica folosita  este cea a unei naratiuni  gen papusa Matrioska – intr-un cadru general  – strada Veseliei  sau subteranele metroului, apar alte naratiuni – povestile de viata spuse de Radu Ursu si Lia si descrierea momentelor din decembrie 1989.

   Partea de final este aducatoare de suspans maxim – Marius Albert Negut stie cum sa construiasca  naratiunea in asa fel incat sa pastreze aproape cititorul iar finalul vine ca o eliberare, ca o apa linistita care acopera tot raul si lasa sa pluteasca doar binele.

   “Cuvintele vindeca! Nu as fi crezut niciodata, dar asa este!Cuvintele elibereaza sufletul din temnita pe care, acesta, singur, speriat si-a construit-o, incercand naiv sa se protejeze de raul ce vrea sa ii franga aripile.”

   Asa reuseste autorul sa ne convinga de speranta pe care trebuie sa o avem ca orice inger ratacit isi gaseste drumul.

Romanul INGERI RATACITI este o experienta nu doar de lectura ,dar si de viata pe care m-as bucura sa stiu ca o va parcurge multa lume, mai ales avand in vedere vremurile pe care le traim!

Discutii pe Facebook
Nemira
Continua sa citesti

Carte

50 cele mai frumoase scrisori de dragoste din toate timpurile

Publicat

pe

Cele mai frumoase scrisori de dragoste

     Din dorinta de a descoperi tainele unei lumi demult uitate am dat intamplator peste o carte ce poarta numele de “50 cele mai frumoase scrisori de dragoste din toate timpurile”, realizata de David H. Lowenherz.

Scrisori de dragoste    Cu un oarecare scepticism am strabatut adevarate destainuri ale lui Mozart, Michelangelo, Balzac, Beethoven, Kafka, Hemingway si multi altii, toate adunate intr-un volum de exceptie.

    Fiecare manuscris purta cu el la acea vreme trairi si sentimente dintre cele mai felurite: dor, disperare, pierdere, amaraciune, respect, prietenie, recunostinta, gelozie sau poate chiar fericire si indoiala.

Scrisori de dragoste   Cei care isi puneau gandurile in scris reuseau sa inteleaga ca“ existau momente cand nimic nu vorbea mai tare ca un cuvant mut, scris pe o bucata de hartie”, de la oameni simpli, poeti, carturari, filozofi, toti isi exprimau trairile in aceeasi maniera, fie ea mai ordonata, fie insotita de pete de  cerneala, cuvinte sterse si urme de cafea.

 Epistolele surprind dragostea intr-o forma proprie si individuala, de la o dragoste tandra, ca cea dintre W.A.Mozart si Constanze Mozart, la una pasionala: Ludwig van Beethoven catre “Eterna iubita”  sau poate chiar una  interzisa ca cea dintre Henric al VII-lea si Anne Boleyn.

   Maniera scrierilor te ajuta sa-ti conturezi in timp si spatiu o imagine a celui care urma sa expedieze scrisoarea, intensitatea cuvintelor si dorinta nestavilita de a primi un raspuns, unul care sa inlature distanta si dorul, il fac pe cititor sa traiasca emotia fiecarui cuvant.

    Intr-o lume in care predomina tumultul, aceste epistole opresc timpul in loc si sugereaza necontenit ca trairile, sentimentele si momentele cu adevarat importante cer timp si rabdare. In arta epistolara acestea se masoara in idei, transcrieri si raspunsuri mult asteptate.

Scrisori de dragoste

 Ludwig van Beethoven catre “Eterna iubita”

         Al tau pentru totdeauna

         A mea pentru totdeauna

               A noastra pentru totdeauna

Discutii pe Facebook
Libris.ro
Continua sa citesti

Carte

Ce vreti sa fiti in viata? Vulturi sau viermi? Inocenta pacatului, de Marius Albert Negut.

Publicat

pe

Ce vreti sa fiti in viata? Vulturi sau viermi?

   Cartea lui MARIUS ALBERT NEGUT – INOCENTA PACATULUI deschide aceasta intrebare provocatoare.

   Nu m-am gandit pana acum ce poate iesi, peste timp, din GROAPA lui Eugen Barbu.

   Am aflat acum – a iesit un alt scriitor, crud si dureros de veridic – Marius Albert Negut cu al sau roman Inocenta Pacatului.

   Parca citeam o continuare  a romanului scris de Eugen Barbu. Sunt lecturi incomode care ridica probleme de toate felurile si care te scot din starea de confort.

   Eugen Barbu la vremea lui ne aducea im prim plan o lume despre care toti stiam ca exista, dar cu totii o ignoram si la fel face si Marius Albert Negut.

recenzie Inocenta pacatului website cultural   Cutaridei ii ia locul parcul Humulesti, intamplarile sunt la fel de violente si tin de o lume aparte – a consumatorilor de droguri si a tiganilor, a fricii de Securitate, urat mirositoare si intinzandu-se ca lepra si a unei povesti romantice de dragoste dintre profesorul Mihai Carp si sotia sa.

   Ne sunt prezentate simboluri iconice  ale unor lumi paralele, pe langa care trecem si ne facem ca nu o vedem. Consumatorul de droguri – Amalia, copilul de tigani dornic sa isi depaseasca conditia – Peti si profesorul – Mihai Carp, securistul – maiorul Datcu.

   Cartea e o lectura de suspans,  te tine cu sufletul la gura pana la final, inocenta pacatului este umbra intregii naratiuni.

   Se dezvaluie asa cum nu te astepti, inceputul te duce cu gandul catre alte pacate, al carnii , al betiei, hotiei, insa sensul e mult mai profund.

   Mihai Carp pacatuieste printr-un denunt fals. Tatal Amaliei, alcoolic, pacatuieste violandu-si propria fiica. Peti, copilul de tigan fugit din satra in lume, pacatuieste prin hotie. Maiorul  Datcu este reprezentantul fricii – securistul care o ancheteaza pe mama profesorului si apoi chiar pe el.

   Umbra pacatului se intinde si te face sa te intrebi – care din ele e cel innocent?

   Parcurgem un traseu intre lumi paralele, una este povestea profesorului Mihai Carp, alta este povestea Amaliei sau a lui Peti. Planurile temporale gliseaza si ele  intre timpul dictaturii comuniste si anii de schimbare care au urmat.

   Autorul foloseste cu maiestrie si limbajul argotic si in acest fel autenticitatea este garantata, insa nu uita sa explice in notele de subsol si cuvinte care folosite in epoca dictaturii comuniste aveau un sens aparte – RIC – de exemplu.

   La fel procedeaza si in capitolele care descriu lumea consumatorilor de droguri, o lume tulbure si haotica in care Amalia pluteste catre neant.

   Intr-un cuvant, romanul INOCENTA PACATULUI este o lectura complexa si o naratiune scrisa cu un simt al cuvantului si atmosferei deosebit.

   Iar intrebarea ramane provocarea lumii in care traim – vulturi sau viermi – finalul e deschis pentru fiecare si speranta inca exista.

Discutii pe Facebook
Libris.ro
Continua sa citesti

Calendar cultural

decembrie, 2018

Filtreaza evenimente culturale

Niciun eveniment cultural

Facebook

Secretul fericirii – din 19 oct. in cinema

Trending

X