Tit for tat sau un nume stupid pentru o strategie castigatoare

1
532
tit for tat

   Cu totii am aplicat cel putin o data strategia asta, altii traim ghidati de ea fara sa stim ca are un nume – ce conteaza, atata vreme cat merge, nu? E cineva care s-a intrebat cat de bine merge. Nu in mod special ea, ci oricare ar fi putut fi propuse, intr-o batalie pe viata si pe moarte a strategiilor!

   Evenimentul sangeros a fost pus la cale de Robert Axelrod. El a trimis invitatii unor cercetatori ai teoriei jocurilor din sociologie, psihologie, economie, stiinte politice si matematica pentru inscrierea in concurs a unei strategii care sa participe la o lupta bazata pe dilema prizonierului.

Tit for tat
Robert Axelrod
sursa foto: www-personal.umich.edu

   Doi parteneri stau in celule separate si fiecaruia i se prezinta aceeasi situatie. Varianta dramatica: tu si partenerul tau sunteti acuzati de.. terorism (ca tot e la moda). Daca recunosti ca sunteti teroristi (si il tradezi) iar el nu recunoaste (incercand sa coopereze cu tine), tu scapi (cu multumiri pentru indicarea unui tap ispasitor) insa el ramane in inchisoare 15 ani. Daca tu vrei sa cooperezi cu el insa el te tradeaza, ramai tu incarcerat si el pleaca. Daca va tradati unul pe celalalt ramaneti la inchisoare “doar” 5 ani fiecare (doi tapi isasitori sunt mai buni decat unul singur), iar in cazul in care cooperati unul cu celalalt, gardienii va vor mai tine 6 luni dar apoi, in lipsa unei marturii, vor fi nevoiti sa va dea drumul. Tu nu stii ce va alege el. Din punct de vedere logic, preferi sa-l tradezi, ca sa eviti riscul de a ramane inchis 15 ani. Dar daca ai coopera cu el, ai minimiza pedeapsa pentru amandoi..

tit for tat
sursa foto: www.evolution-textbook.org

   De aici dilema. Ideea lui Axelrod a fost simplificarea procesului in puncte si replicarea lui de 200 de ori pentru fiecare pereche de parteneri (cu memorarea istoricului), in cadrul unei simulari computerizate. Punctaj: 1 daca va tradati unul pe celalalt, 3 daca amandoi cooperati, 5 puncte pentru cel ce tradeaza in timp ce cooperantul nu primeste niciun punct.  Strategiile s-au luptat fiecare cu fiecare, cu ea insasi si cu un algoritm random (care da raspunsuri la intamplare). Dupa 120 000 de interactiuni, castigatoare la puncte a fost desemnata cea mai simpla strategie inscrisa in concurs, cu prima miscare – spre cooperare cu partenerul, iar urmatoarea miscare egala cu cea anterioara a partenerului.  Ea se numeste, de prin secolul al  XVI-lea, tit for tat.

   Primele 8 clasate au fost strategii “de treaba” – cele care incep prin a coopera. Tit for tat este cea care “se razbuna” imediat, ceea ce poate fi o problema in cazul unei erori de comunicare intre doi parteneri ce o folosesc: daca un gest de cooperare este perceput din greseala ca unul de tradare, el va genera o “spirala a mortii”. O solutie in acest caz ar fi “tit for two tats”, in care partenerul se razbuna doar dupa doua tradari (bine, daca primul tat e o bomba atomica, nu cred ca trebuie sa-l mai astepti pe-al doilea…). Insa in experimentul lui Axelrod, unde au fost inscrise destul de multe strategii agresive (care profita de iertarea chiar si a unei singure tradari), tit for two tats nu a avut sanse de castig.

   Tit for tat este explicatia pe care au gasit-o psihologii evolutionisti pentru altruismul observat in comunitatile de animale, a fost folosita incognito in transeele primului razboi mondial  si inca mai e folosita, in cele mai surprinzatoare locuri.

Dar despre toate acestea in episodul urmator.

 *Axelrod, Robert (1984) :  The Evolution of Cooperation, Basic Books

Discutii pe Facebook
Nemira

1 COMMENT

LEAVE A REPLY

Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.