);
COnecteaza-te cu noi

Raftul verde

Securitatea hranei, in pericol. Mit sau certitudine?

Publicat

pe

Securitatea hranei

   Schimbarile climatice sunt fenomene care, in ultimii ani, s-au transformat intr-un “trend”. Dar, de fapt, ce stim despre schimbarile climatice?

   Poate ati auzit la TV sau in discursurile lui Leonardo DiCaprio de efectele negative “faimoase”, precum: disparitia ursilor polari, topirea ghetarilor, cresterea nivelului oceanelor etc. Si da, cu siguranta disparitia ursilor polari este regretabila – ursii polari par tare dragalasi, in reclamele de la Coca-Cola! Cu toate acestea, nu am putea spune ca disparitia lor ne afecteaza direct viata personala, prin urmare putem percepe acest fenomen ca fiind unul trist, dar nu unul care sa ne tina treji noaptea. Cresterea nivelului oceanelor va impacta zonele de coasta si insulele, care risca sa fie complet inundate, din nou un efect care pare departe de noi.

Securitatea hranei   In schimb, atunci cand amintim subiecte sensibile, precum securitatea hranei la nivel mondial, lucrurile stau putin diferit. Sunt multi factori care influenteaza sursele de hrana, dar productia de fructe, legume si carne depinde in mod direct de conditii climatice specifice. De exemplu, orezul este cultivat in zonele de coasta sau fluviale, intrucat necesita o cantitate mare de umezeala.

   Problema cu schimbarile climatice este aceea ca afecteaza ecosistemele la o scara globala, iar efectele negative se observa in multe sectoare de activitate. Sistemul agricol global deja se confrunta cu provocari date de cresterea cererii de hrana de pe piata, iar cel putin in ultimul secol, schimbarile climatice au adus un surplus de probleme si dificultati.

   Conform unui articol stiintific, publicat in New York Times (“The uninhabitable earth”), pentru fiecare grad de incalzire al aerului productivitatea agricola scade cu cel putin 10%. Aceasta problema se aplica si in cazul productiei de carne, pentru fiecare calorie de carne folosita la pregatirea unui burger fiind necesare 16 calorii de cereale.

Cum este afectata agricultura de schimbarile climatice?

   Conform unui reportaj realizat de catre FAO (Food and Agriculture Organisation), in Bangladesh, localnicii au declarat faptul ca o data cu cresterea temperaturii aerului, numarul daunatorilor a crescut considerabil, ceea ce a dus la o scadere drastica a recoltei.  Oamenii au recurs la metode precum invelirea tuturor fructelor din arbori, pentru a le proteja pana la recoltare. Si, desi suna putin extrem, trebuie sa intelegem ca vorbim despre o tara relativ saraca, unde oamenii depind de recoltele proprii. Aceeasi situatie o intalnim si in Africa, unde oamenii pierd terenurile agricole datorita degradarii generate de schimbarea climei, prin pierderea fertilitatii, eroziune si transformarea solului in nisip.

Securitatea hranei   Desigur, noi suntem departe de Bangladesh sau Africa si putem spune ca nu suntem afectati de ce se intampla acolo, corect?

   Romania are o suprafata de teren arabil de aproximativ 9,4 milioane de hectare, ceea ce ne situeaza pe locul 6 in Europa. Desi aceasta cifra este una impresionanta, de ce atunci cand intram in magazine observam ca mai bine de 50% din produsele agricole provin din import? Conform Institutului de Cercetare pentru Pedologie, 400.000 hectare din suprafata agricola a Romaniei sunt afectate de desertificare (fenomen prin care, datorita conditiilor climatice precare, solurile fertile se transforma in nisip, devenind neproductive). ANM (Agentia Nationala de Mediu) avertizeaza asupra scaderii productiei de porumb cu 14% pana in 2020 si cu 21% pana in 2050.

Securitatea hraneiEducatia este primul pas catre un viitor durabil

   Este dificil sa rezolvam rapid o problema pe care nu o intelegem. ONG-uri locale si organizatii mondiale precum United Nations si FAO, sunt preocupate de gasirea de solutii optime pentru adaptarea la schimbari si, dincolo de orice solutie practica, cresterea sensibilizarea opiniei publice reprezinta o componenta importanta. Daca nu stim care este cauza, nu avem cum sa venim cu solutii. Deci da, cu siguranta inovatiile tehnologice vor rezolva multe dintre dificultatile cu care ne confruntam, dar pentru rezultate bune, avem nevoie in egala masura si de educatie.

Securitatea hraneiSecuritatea hranei un mit sau o certitudine?

   Fie ca vorbim despre pierderea productivitatii solurilor, cresterea numarului de daunatori sau inadaptibilitatea recoltei la noile schimbari, productia agricola are de suferit.

   Ce ramane de facut atunci cand cererea pentru hrana este in crestere continua, dar suportul pentru asigurarea acesteia este in scadere? Multi fermieri au fost impinsi sa aplice substante suplimentare care sa asigure o cantitate mai mare si in acelasi timp si un aspect mai “apetisant” al produselor.

   Daca ne gandim ca, odata cu agricultura, animalele de care depindem pentru hrana vor suferi, si ca o crestere in folosirea pesticidelor vor duce la disparitia albinelor, atunci putem fi siguri de un singur lucru: siguranta hranei si – implicit – a viitorului nostru este intr-un mare pericol.

Discutii pe Facebook
books-express.ro

Sunt pasionata de carti, mediu si calatorii. Imi place sa scriu si sa impartasesc ceea ce invat, si imi doresc sa contribui cu informatii valoroase.

Click pentru a comenta

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.

Raftul verde

Ce s-ar intampla daca albinele ar disparea?

Publicat

pe

Despre albine

   Albinutele sunt atat de necesare ecosistemului, incat pierderea lor este greu de imaginat. De la mica la mare, orice componenta a mediului are rolul si contributia ei pentru natura si pentru buna desfasurare a lucrurilor.

   Este de la sine inteles de ce avem nevoie de sol, paduri, de pasari, animale, dar realizam de ce avem nevoie de albine? Si nu, nu vorbim doar despre productia de miere, care bineinteles are numeroase beneficii asupra sanatatii si este des folosita in tratamentele estetice.

   Cu siguranta ne-am intalnit cu expresia “esti harnic/a asemenea unei albinute”, care nu este deloc departe de adevar. Desi sunt vietati foarte mici si fragile, albinele joaca un rol vital in viata oamenilor, intrucat munca lor, desi aparent invizibila, asigura perpetuarea multor culturi agricole. Prin urmare, ne asigura necesarul de miere, dar in acelasi timp contribuie la inmultirea plantelor, prin polenizare.

   Stiati ca din 100 de specii de culturi (90% din ele asigura din necesarul nostru de hrana), 71 dintre acestea sunt polenizate de catre albine, prin urmare albinele sunt cele care contribuie la raspandirea si perpetuarea culturilor respective? (Sursa: CNN)

Ce impact are scaderea populatiilor de albine?

   Scaderea coloniilor de albine ar putea genera in viitor un declin in randul speciilor de plante, care folosesc polenizarea pentru reproducere. Asta va inseamna mai putine migdale, cirese, mere, mai putina cafea, fân (necesar pentru hrana vacilor de lapte) si lista continua.

   Conform unui articol publicat in Science, specialistii au studiat evolutia coloniilor de albine si habitatele lor, incepand cu anul 1901, pana in prezent, si au observat faptul ca speciile aflate in extremitatile habitatelor nu au supravietuit schimbarilor survenite datorita modificarii climatului. De asemenea, studiile au evidentiat o rata de disparitie mai ridicata in ultimele decenii, cand schimbarile climatice au inceput sa se amplifice.

   Sunt mai multi factori care influenteaza reducerea coloniilor de albine, dar toti au la baza efectele negative ale schimbarilor climatice, efecte ce au determinat modificari si anomalii la nivelul habitatului specific albinelor (prin cresterea sau scaderea temperaturii aerului, schimbarea regimului de precipitatii, modificarea umiditatii etc). De asemenea, practicile agricole agresive care au devenit foarte frecvente, datorita cresterii numarului populatiei si in acelasi timp scaderii procentului de sol fertil, contribuie la contaminarea cu substante chimice a florilor si plantelor, singura sursa de hrana pentru albine.

   In ceea ce priveste insecticidele, o substanta din compozitia acestora, pe numele ei neonicotinoids, care afecteaza sistemul nervos si duce in cele mai multe cazuri la deces, reprezinta un pericol pentru firavele vietati. Dupa denumirea greu de citit si de pronuntat, realizam ca aceasta substanta “nu aduce” vesti bune.

   Desi alte specii – precum fluturii – s-au adaptat rapid la schimbarile climei, nu toate speciile de albine detin aceasta abilitate. Cu toate acestea, sunt masuri pe care oamenii le pot lua pentru a restabili putin din echilibrul pierdut. Astfel, putem gasi alternative pentru insecticidele agresive, putem planta copaci, sau pur simplu sa evitam distrugerea pajistilor pline cu flori.

despre albine, ecologieConcluzii

   Oamenii vor continua sa traiasca chiar daca albinele dispar, dar golul pe care acestea il vor lasa in ecosistem, este de neinlocuit.

   Daca am asculta cu atentie “povestea” pe care fiecare floare, insecta, animal ne-o spune, am putea sa aflam mult mai multe despre schimbarile climatice decat ne imaginam. Daca nu doar albinele vor disparea? Ursii polari, broastele, coralii, koala, pasari, pesti, toate acestea sunt specii in pericol de disparitie si lista nu se opreste aici. Daca ar fi sa corelam fiecare dispartie cu impactul direct asupra omului, oare fara ce alte resurse vom ramane? Fie ca intelegem importanta albinelor sau nu, trebuie sa constientizam faptul ca fiecare fapta are si rasplata si fiecare actiune negativa va atrage dupa sine consecinte.

Surse: 1, 2, 3, 4, 5

Discutii pe Facebook
books-express.ro
Continua sa citesti

Raftul verde

Dezastre ecologice, in istorie. Si consecintele acestora.

Publicat

pe

dezastre ecologice

   Daca privim prin fereastra trecutului, istoria dezastrelor ecologice ne va arata ce s-a intamplat atunci cand oamenii fie din ignoranta sau nepasare, nu au luat in considerare ce efecte nocive pot avea activitatilor asupra vietii in general.

   Urmatoarea lista contine doar cateva exemple importante, cand lipsa de grija fata de mediu a avut urmari devastatoare:

  1. Exxon Valdez

   Probabil cel mai cunoscut dezastru ecologic din istorie, al carui efecte devastatoare s-au simtit pe o perioada lunga de timp.

Exxon Valdez - dezastre ecologice   In 1989, vasul petrolier Exxon Valdez s-a scufundat in reciful Bligh, din stramtoarea Prince William din Alaska. Accidentul a determinat deversarea in ocean a 40 de milioane de litri de petrol, pe o suprafata de 800 de km, ceea ce a dus la moartea unui numar de peste 300.000 de specii, printre care 250.000 de pasari marine, cel putin 2800 de vidre de mare, 247 de vulturi si un numar necunoscut de somon si hering.

 Bhopal, fabrica de pesticide

   In 1984, in Bhopal, India a avut loc o explozie la o fabrica de pesticide, care a poluat atmosfera cu 45 de tone de izociant de metil. Gazul otravitor s-a raspandit pe o suprafata de 40 km2, si a cauzat moartea a peste 15.000 de oameni pe o perioada de cateva luni de zile de la eveniment. Oamenii care au supravietuit au orbit si au avut afectiuni grave la nivelul organelor, iar dupa acest an s-au inregistrat si multe cazuri de copii nascuti cu malformatii.

Bhopal - dezastre ecologice   Desi exista multe teorii, cum ca s-au gasit si urme de cianura in sangele oamenilor decedati si ca multi dintre localnici nu au fost instiintati de faptul ca in acea uzina se fabricau pesticide, adevarul este ca lipsa de grija in lucrul cu substantele chimice folosite in activitatile umane a dus la cea mai mare catastrofa industriala din istorie.

  1. Smogul din Londra

   Din cauza cantitatilor mari de poluanti rezultate in urma acitivitatii industriale excesive si pe fundalul unor conditii meterologice specifice, in decembrie 1952, o masa densa de smog a acoperit Londra. Avand in vedere faptul ca in acea perioada incalzirea locuintelor se realiza cu ajutorul carbunilor, cantitatea mare de poluanti formata la nivelul orasului era alcatuita dintr-o masa densa de praf de carbune. In doar 4 saptamani s-au inregistrat 4000 de decese cauzate de boli respiratorii, iar ulterior din cauza smogului au mai murit peste 8000 de oameni.

  1. dezastre ecologice - smog in LondraCanalul Love

   In anul 1940, o companie locala a ingropat 22.000 tone de deseuri toxice in zona Canalului Love (situat langa Cascada Nigara). Continutul ridicat de dioxina din deseuri a reprezentat un risc foarte mare pentru populatia locala, complet nestiutoare la acea vreme. La cativa ani dupa eveniment, a inceput sa se inregistreze un numar alarmant de cazuri de copii nascuti cu malformatii si de imbolnaviri in randul populatiei. In momentul in care deseurile au inceput sa iasa la suprafata in curtile oamenilor, autoritatile au evacuat orasul in totalitate.

  1. dezastre ecologice - Canalul LoveExplozia din Sevesco, Italia

   In iulie 1976 a avut loc o explozie la o uzina chimica din nordul Milanului, in urma careia a fost eliberat un nor gros de dioxina peste orasul Sevesco. Imediat dupa incident 3300 de animale au murit, copiii au fost internati cu inflamatii la nivelul pielii si in jur de 500 de oameni au fost gasiti cu boli similare. Asemenea situatiei din regiunea Canalului Love, orasul a fost evacuat, pentru a se evita amplificarea dezastrului. Totodata, restul de animale au fost omorate pentru evitarea unor infectii in lantul sistemului de hrana.

  1. Explozia din Sevesco - dezastre ecologiceGolful Minamata – Boala Minamata

   Compania Chisso din Japonia a deversat in Golful Minamata si Marea Shiranui o cantitate mare de ape uzate cu continut ridicat de mercur si metale grele. Efectele negative nu au intarziat sa apara, intrucat localnicii au inceput sa observe un comportament ciudat la animale. Ulterior s-au inregistrat imbolnaviri la nivelul populatiei, ca urmare a otravirii cu mercur, luand nastere Boala Minamata. Statisticile au scos la iveala faptul ca peste 2265 de decese au fost cauzate de acest eveniment nefericit.

  1. Boala minamata - dezastre ecologiceExplozia de la Cernobil

   Data de 26 aprilie 1986 marcheaza un eveniment nefericit pentru Ucraina, intrucat atunci cand unul dintre reactoarele centralei de la Cernobal a explodat, atmosfera a fost contaminata cu peste 50 de tone de materie radioactiva. Efectele devastatoare au fost greu de imaginat, intrucat mii de oameni au fost diagnosticati cu cancer, iar generatiile care au urmat au fost marcate de multe nasteri de copii cu malformatii sau Sindromul Down. Desi populatia din vecinatate a fost evacuata, toate interventiile facute pentru curatarea zonei au dus la moartea a peste 4000 de oameni.

Explozia de la Cernobil - dezastre ecologice

  1. Cimitirul deseurilor electrice

   Regiunea Guiya din China este cunoscuta sub numele de „Cimitirul deseurilor electrice”, intrucat aici se gaseste cel mai mare sit din lume unde sunt aruncate astfel de deseuri. Cei mai afectati sunt copiii, care in procent de 88% au fost diagnosticati cu otravire cu metale grele sau saturism.

Guiyu - dezastre ecologice

  1. Deversarile de cianura, Baia Mare

   Pe data de 30 ianuarie 2000, o cantitate de 100.000 de metri cubi de apa contaminata cu cianura dintr-un baraj din Baia Mare a fost deversata in apele curgatoare. Ca si consecinta, 100 de tone de cianura au ajuns in raurile din apropiere, ceea ce a dus la moartea plantelor acvatice si a pestilor, transformand ecosistemul respectiv intr-o zona lipsita de viata. Cianura este o substanta extrem de periculoasa, intrucat doar o lingurita cu o concentratie de 2% poate ucide un om. In urma nefericitului eveniment, peste 100 de oameni au fost internati, dupa ce au consumat pestii contaminati. Dupa explozia de la Cernobil, acest accident a fost numit cel mai grav dezastru ecologic din Europa.

Deversari de cianura Baia Mare - dezastre ecologice

  1. Micsorarea Marii Aral

   Asa cum se poate observa in imaginea de mai jos, putem sa vorbim despre Marea Aral la trecut. Marea Aral „a fost” situata intre Uzbekistan si Kazakhstan si avea o suprafata de 68.000 de km2, egala cu suprafata Irlandei. Atunci cand Uniunea Sovietica a inceput irigatiile masive in anii ’60, 90% din suprafata Marii Aral a secat. Astfel, ceea ce era o data a patra suprafata marina continentala, a devenit astazi un camp de soluri saline si viata epuizata. Furtunile de nisip si sare care se produc in zona omoara toate plantele din vecinatate, iar efectele negative se resimt si asupra sanatatii oamenilor. Micsorarea Marii Aral este unul dintre cele mai grave dezastre ecologice din lume.

Micsorare Lacul Aral - dezastre ecologice

 Concluzii:

   Toate aceste dezastre ecologice au avut efecte devastatoare asupra mediului si mai ales asupra sanatatii si vietii oamenilor. Prin urmare, nu putem ignora avertismentul tacut pe care istoria ni-l ofera. Cu toate acestea, in prezent, chiar sub ochii nostri, se intampla alte „dezastre”, care desi nu aduc urmari imediate, efectele pe termen lung sunt dificil de imaginat. Printre aceste evenimente enumeram: defrisarile ilegale si necontrolate, depozitarea unor cantitati mari de deseuri in mediu, exploatarea excesiva a solului in agricultura, consumatorismul si altele.

    Trebuie sa incepem sa ne punem cateva intrebari importante, iar raspunsurile trebuie sa ne ofere solutiile necesare pentru salvarea planetei: Ce vom face cand padurile native vor disparea? Unde vom mai produce hrana necesara, atunci cand solul isi va pierde fertilitatea? Sau unde vom continua sa depozitam milioanele de tone de deseuri atunci cand consumatorismul va depasi capacitatea de suport a planetei?

Surse:

http://list25.com/25-biggest-man-made-environmental-disasters-in-history/

https://www.earthsfriends.com/environmental-disasters/

http://greenly.ro/aer/un-alt-mod-de-discriminare-bhopal-india-partea-a-doua

Discutii pe Facebook
Continua sa citesti

Cafenea

Uriasi prietenosi sculptati din lemn reciclat, ascunsi in padurile din Copenhaga

Publicat

pe

Sculptura in lemn reciclat

   Artistul danez Thomas Dambo lucreaza sculpturi la scara larga din materiale reciclabile, cu un portofoliu de 25 de lucrari expuse in jurul lumii, in mai putin de trei ani. Ultimul sau proiect, Cei sase Uriasi uitati, isi are casa in orasul sau natal, Copenhaga. Artistul construieste si ascunde uriasi prietenosi prin padurile orasului. Folosind o harta de comori, vizitatorii se pot aventura sa descopere creaturile uriase. Fiecare urias dezvaluie si un poem, care le descrie putin din personalitate.

   Toti uriasii sunt realizati din lemn reciclat, material adunat de Dambo si echipa sa, din 600 de paleti, o magazie, un gard vechi si cateva alte surse. Uriasii poarta numele voluntarilor locali care au ajutat la construirea acestora (precum Prietenosul Teddy, de mai jos). Mai multe imagini ale sculpturilor gigantice puteti descoperi pe website-ul lui Dambo.

Sculptura in lemn reciclat
Sculptura in lemn reciclat

Sculptura in lemn reciclat

Sculptura in lemn reciclat

Sculptura in lemn reciclat

Sculptura in lemn reciclat

Sculptura in lemn reciclat

sursa

Discutii pe Facebook
Continua sa citesti

Calendar cultural

septembrie, 2018

Filtreaza evenimente culturale

Niciun eveniment cultural

Facebook

Trending

X