);
COnecteaza-te cu noi

Blog

Revoluția din colțul țării. Miniserie

Publicat

pe

Revolutia din coltul tarii

Revoluția din colțul țării. Miniserie. Partea I

   Exact acum 26 de ani, la orele după-amiezii, auzeam pe platoul Școlii militare de ofițeri în rezervă UM 01191 Lipova de „Radu cel frumos” – codul alarmei parțială de luptă. Sunt evenimente care se întâmplă o dată la 100 de ani. În ultima decadă a fiecărui secol, când se-apropie gongul final, cifrele prind tot mai mare putere și copleșesc cuvintele, iar ceasurile noastre – care copiază timid mișcările planetelor – se precipită în ceea ce numim mișcări de Revoluție.

   Era o după-amiază de duminică, cu urme de soare – poate prea liniștită pentru decembrie. Bătea un vânt ușor, călâu. Comandantul de pluton Fofiu, un fruntaș înalt, face alinierea pentru Apelul de seară. Pistolarul 2 (Oliver, ochelarist) se luptă să-și îndese sub tunică o sacoșă textilă albă pe care scria PEPSI. În dreapta lui, Stragi (pistolar 1, mai înalt ca Oli, plin de coșuri) se distrează de soldatul Gheorghe, unul cu ochi mari, negricios, care se-ncurcă la raport. Se abține cât se-abține, până ce dă drumul unui strigăt ascuțit și sacadat, ca de curcă:

– Hi-hli-hi-hliii-hliii! Hi-hli-hliii!

– Ce te râzi, mă, așa…

– He-he! Ce, tu nu râzi?

– Ba… da’ nu-ș, ce-i de râs aci?

– Băi, Olivere! Îmi crește inima-n piept, băh, când văd pe-unul mai prost ca mine!

– Rupeți rândurile! se-aude comanda din fața lor.

Soldățeii se-mprăștie, unii târându-și bocancii spre dormitoare, alții risipiți încă pe platou. Stragi tratează cu Fery, PSL-istul clăpăug din dreapta lui, să-i acopere în caz de ceva:

– Auzi băi, Fery, dacă-ntreabă cineva de noi după apel…

– Ce vrei, Stragica? își arată Fery dinții strâmbi.

– …Băi, ia vezi, nu cumva ne dai dispăruți, sau vă faceți că nu știți!

– Da` cum, te? se hlizește-acela.

– Cum, necum, noi mergem la „ședință”. Tu vezi ce spui, suntem pe sector!

– Aduceți și mie ceva de la ședința aia? se prinde în sfârșit Fery, făcând un semn cu degetul mare spre gură, și cel mic ridicat.

   Cam așa a-nceput Revoluția din 1989 pentru micul meu grup de soldăței: acolo pe platou, înaintea unui apel rarefiat. Cei rămași în Unitate se socoteau pe unde-ar putea sări gardul ca s-ajungă la marginea Lipovei pline de militari și de crâșme unde să bea ceva, să se-ncălzească. Atunci se auzi strigătul acela ciudat: slab, disperat… De unde venea? Cei care-și târau picioarele spre dormitoare l-au auzit primii și s-au oprit, ciulind urechile. Abia într-un târziu l-au auzit și ceilalți, chiulangiii. L-am auzit clar cu toții când l-am și văzut pe emițător: un ofițer subțire, între două vârste, care traversa platoul șchiopătând ușor:

– Alarmăăă! Raaadu cel frumos! se auzea din ce în ce mai clar vocea lui, una parcă neobișnuită cu comanda, fiindcă suna altfel decât vocile sparte ale celorlalți ofițeri.

   Spre disperarea lui, îl priveam lipsiți de reacție. Cine naiba era ofiterul care ne strica planurile de seară? Si ce treabă aveam noi cu Radu ăsta?

– va urma –

din romanul Revoluția trăită de O. Țâră, Alba-Iulia, 2011

Discutii pe Facebook
Libris.ro

Sunt ce am fost: un publicitar albanez refugiat in Cluj, unde reprezint cu onoare firma poloneza Tuplex. Demi-autor de fictiune ("Recuperatorul de iepuri", "dom`soara Didina", "Odiseea cinematografica 2021"), roman istoric (Gyulafehervar) si scenariu de scurt-metraj ("Revolutia traita de O. Tara") – partial finisate si publicate. Le scot periodic din sertar si le gust ca sa vad: au prins aroma de lemn, ca vinul bun, sau floare? Inca mai cred ca literatura de calitate, in format clasic, nu va disparea de tot. Pâna atunci, continui sa scriu aici despre ce merita citit si pe http://cefilmevad.wordpress.com despre filme care merita vazute.

Click pentru a comenta

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.

In Memoriam

STAREA DE VEGHE – Vasile Popovici

Publicat

pe

Starea de veghe Vasile popovici

Cine de veghe
Stă noaptea cu mine?
Luceferi și untdelemn adunat-am
Aseară
Pentru candela
Ce în zori pălind
Se va stinge.

Ochii măsoară lumina
De ceară
Ce tainic se strecoară
În unghere -,
Umbra-mi veghează
Alături –
O simt cum respiră!

Pe garduri, cocoșii,
Mai cantă o dată
Și starea de veghe
Se rupe,
Dispare…

Poezia in vers alb Starea de veghe, de Vasile Popovici. Din volumul Albul Absent

Discutii pe Facebook
Litera.ro
Continua sa citesti

Blog

Revoluția din colțul țării. Miniserie. Ep 2

Publicat

pe

revolutia din coltul tarii

   Atunci s-a auzit strigătul acela: ciudat, slab, disperat… venit de nicăieri, din alt film. Cei care-și târau picioarele spre dormitor l-au auzit primii și s-au oprit, ciulind urechile. Abia într-un târziu l-au auzit și ceilalți, chiulangii. L-am auzit clar, toți, când l-am și văzut pe emițător: un ofițer subțire, între două vârste, care traversa platoul grăbit, șchiopătând:

– Alarmăăă! Raaadu cel frumos! se auzea din ce-n ce mai clar vocea lui, una parcă neobișnuită cu comanda – suna altfel decât vocile sparte ale ofițerilor cunoscuți.

   Spre disperarea lui, îl priveam lipsiți de reacție. Cine naiba mai era și ofițerul care ne strica planurile de seară? Și ce treabă aveam noi cu Radu ăsta?

   Ne-am uitat după tresele lui: era un maior, mai mic în grad ca și colonelul burtos pe care-l vedeam la Apelul general – comandantul unității. Prea puțini dintre noi, poate furierii și SSC-ii unității avuseseră de-a face cu șeful de Stat major.  Habar n-aveam ce era de capul lui.

   După cum n-aveam habar, deși ne găseam într-o Școală de ofițeri (chiar dacă-n rezervă), că-n fiecare Unitate Militară exista un Detașament de intervenție, format din două companii (șase plutoane), care urmau să iasă primele în caz de Alarmă de luptă. Fiindcă planurile astea erau la Secret, le știa doar șeful de Stat major, cel care prelua comanda Detașamentului: Diaconescu îl chema, maiorul Diaconescu.

   Ai noștri aveau stilul lor sec; comandantul nostru de pluton, locotenent-major Ocnescu, ne scotea pe poarta unității cu cântec. Mărșăluiam târându-ne bocancii prea largi, cam 15km până la poligonul de trageri. Ne învioream abia când vedeam tabla cu IZVORUL LIPOVA – 2 km. Atunci Ocnescu striga:

– Soldat Gheorghe!

– Da, să trăiți! se prezenta acela gâfâind, cu limba scoasă de-ncântare

– Ia hai încoace, să-ți spun! Ești cercetaș… șușotea ‘lentul la urechea lui ceva, apoi îl trimitea înainte.

Gheorghe se întorcea după o vreme, iar Ocnescu-i făcea semn cu degetul spre urechea lui, să-i spună în șoaptă ce-a văzut, înainte să ne anunțe:

– Soldați, inamicul a otrăvit fântânile!

Iar noi nu puteam decât să trecem mai departe, înjurând pe inamicul care n-avea altă treabă decât să otrăvească apa minerală.

– va urma –

din romanul Revoluția trăită de O. Țâră, Alba-Iulia, 2011

click pentru partea I

Discutii pe Facebook
Litera.ro
Continua sa citesti

Blog

Juriul competitiei Capitala Culturala Europeana a desemnat lista scurta a celor 4 orase ramase in competitie: Bucuresti, Cluj-Napoca, Timisoara si Baia-Mare

Publicat

pe

Juriul competitiei Capitala Culturala Europeana a desemnat lista scurta a celor 4 orase ramase in competitie: Bucuresti, Cluj-Napoca, Timisoara si Baia-Mare

Juriul competitiei Capitala Culturala Europeana a desemnat lista scurta a celor 4 orase ramase in competitie: Bucuresti, Cluj-Napoca, Timisoara si Baia-Mare

„Capitala Culturala Europeana” la 30 de ani de la prima actiune

   In 1985, Atena era desemnata de Parlamentul european drept prima Capitala europeana a culturii. Suna formal, sau ce sa zic, nu suna nicicum – chestie de formulare, ori de traducere? Eu as fi preferat Capitala a culturii europene :) Cert e ca din 2007 s-a mers pe infratiri: un oras din Europa Occidentala in duet cu altul din Europa Centrala si de Est. Asa intra Sibiul in parteneriat cu Marele Ducat al Luxemburgului, unul viabil si azi. In 2021 ne vine randul iar: un oras din Romania va imparti acest titlu cu unul din Grecia si cu inca un altul din tarile candidate si potential candidate la UE (Albania, Bosnia si Hertegovina, Republica Macedonia, Islanda, Muntenegru; Serbia sta o tura fiindca are reprezentant in 2020).

Ce orase au sanse?

   Judecand atat dupa patrimoniul cultural, cat si prin comparatie cu nominalizarile de pana acum, Clujul are cea mai mare sansa: sunt preferate nu chiar cele mai mari orase (gen Bucuresti), pentru a da o sansa de dezvoltare urmatoarelor. Este cazul celui de-al doilea oras din Bulgaria, Plovdiv, ales drept una din Capitalele culturale 2019 sau al celui de-al doilea din Danemarca, Aarhus – pentru 2017 – in tandem cu Paphos din Cipru. In acest an avem drept Capitala estica Pilsen – al patrulea oras ca marime din Cehia, sediul Skoda si al berii Pilsner.

Juriul competitiei Capitala Culturala Europeana a desemnat lista scurta a celor 4 orase ramase in competitie: Bucuresti, Cluj-Napoca, Timisoara si Baia-Mare

Cluj-Napoca I sursa foto: nineoclock.ro

Capitala dezamagirii si cine a murit frumos

   Iasiul, singurul competitor real al Clujului, a iesit din cursa spre dezamagirea intelectualilor sai, datorita (zic ei) „misecuvinismului” si a lipsei de profesionalism a echipei de proiect. In vreme ce o alta echipa de proiect, coordonata de Vlad Tausance, puncta pentru un outsider: Baia Mare, ramasa pe lista scurta. Brasovul, cu a sa „Civilisation of the Mountains” si Aradul, cu „cea mai frumoasa gara”, au pierdut frumos. Timisoara, cotropita imobiliar de clanurile rrome, la fel ca si Bucurestiul, un oras eclectic, sunt la cateva lungimi distanta de Cluj.

Juriul competitiei Capitala Culturala Europeana a desemnat lista scurta a celor 4 orase ramase in competitie: Bucuresti, Cluj-Napoca, Timisoara si Baia-Mare

Baia_mare I sursa foto: flickr.com

Juriul competitiei Capitala Culturala Europeana a desemnat lista scurta a celor 4 orase ramase in competitie: Bucuresti, Cluj-Napoca, Timisoara si Baia-Mare

Timisoara I sursa foto: just-translations.ro

Juriul competitiei Capitala Culturala Europeana a desemnat lista scurta a celor 4 orase ramase in competitie: Bucuresti, Cluj-Napoca, Timisoara si Baia-Mare

Bucuresti I sursa foto: glc-teachdemocracy2.org

Acum sa vedem, cui foloseste aceasta competitie?

   Dincolo de o crestere semnificativa a respectului de sine si a mandriei fata de oras in randul cetatenilor, si, potrivit noului limbaj de lemn european:

  • o implicare mai mare in raport cu oferta culturala a orasului, in special a unor categorii de public a caror participare e mai putin probabila?

   Argumentele principale ar fi, spicuind de pe site-ului oficial, cum ca:

  • titlul de Capitala europeana a culturii a actionat ca un catalizator pentru o schimbare majora a orasului sau a unei zone a orasului, ca si
  • o mai buna intelegere si un profil mai bine definit la nivel international, care se traduc adesea prin dezvoltarea turismului si o reputatie mai buna.

   Adica o prezenta semnificativa pe harta turistica si culturala a Europei. Sa vedem.

______________________________________________________________

surse imagini colaj cover photo: capitalaculturala2021.ro, observatorcultural.ro

Discutii pe Facebook
libhumanitas.ro
Continua sa citesti

Calendar cultural

mai, 2018

Filtreaza evenimente culturale

09mai(mai 9)17:30:s30iun(iun 30)17:30:sMemory Clouds.Galeria Anca Poterasu, Strada Plantelor nr. 58, Bucuresti Organizator: Institutul Francez din Bucuresti Tip eveniment cultural 2:Expozitie,Vernisaj Etichete eveniment culturalDecebal Scriba,expozitie,Institutul Francez din Bucuresti,Memory Clouds,vernisaj

Facebook

  • {{{ review.rating_post_title }}}
    User Avatar
    {{{ review.rating_title }}}

    {{{review.rating_comment | sstr | nl2br}}}

    Show

Trending

X