Multumim pentru vizita! Incercam pe cat posibil sa ajutam la crearea de continut din arii precum cultura, educatie, stiinta. literatura si altele. Orice distribuire este binevenita, asadar va invitam cu drag sa folositi butoanele de Social Media.

Recenzie Viata e in alta parte, de Milan Kundera

Viata e in alta parte, de Milan Kundera

Viata e in alta parte, de Milan Kundera

(si povestea unde-i? ca nu-i aici!)

Anosta. Plictisitoare. Inaintand cu cititul constat ca-i proasta rau de tot. Sa ma ierte Milan Kundera, dar scrierea asta a lui e o aiureala cu usoare scame de filozofie. Si, pe ici-pe colo, cu aluzii incestuoase, cateva momente de imoralitate obosita, cateva sclipiri de constiinta pusa la colt si multe vorbe care nu starnesc nici intelectual, nici emotional.

Viata e in alta parte - Milan Kundera   Incerci sa afli despre ce e vorba in povestire si te pierzi intr-un labirint de banalitati. Un baiat dependent de maica-sa, o mama posesiva si cam bleaga, un pictor care se culca cu ea. Dand paginile cartii, pictorul dispare din décor – pana si el s-a plictisit de povestea asta, baiatul creste si maica-sa tot bleaga ramane.

   Jaromil e numele baiatului si, in anii dezvoltarii sale, dupa ce rateaza ca pictor/desenator, o da pe poezii. Cu un caracter indoielnic, dar neconvingator conturat de autor, il gasim pe Jaromil uneori timid si angoasat, alteori narcisist si ingamfat; ori e obosit de maica-sa, ori abia asteapta prezenta ei care sa-i confirme calitatile; cateodata e naiv, iar altadata este lucrator cu politia politica unde-si toarna cunoscutii. Si pentru ca tot amalgamul asta de om nu-i suficient ca sa zapacesti cititorul, in vreo doua capitole din sapte Jaromil apare cu a doua sa personalitate – Xavier. Aiuritor! Poate ca Milan Kundera o fi vrut sa contureze un personaj complex, insa mie nu mi-a captat atentia, doar mi-a agitat nervii. Pentru ca n-am gasit nimic interesant nici la personaje, nici la actiune, nici la stilul de a scrie.

   Viata e in alta parte este primul roman de Kundera pe care-l citesc – ghinionul meu! Un scriitor laudat, “la moda”, pe val. Poate are alte scrieri remarcabile. Poate si acest roman o fi remarcabil, insa nu pentru mine…

   Cartea asta nu e proasta doar ca scriere. E proasta si ca format. Dupa ce am citit primele cinci pagini, aveam cinci pagini dezlipite de cotor. Dupa o suta douazeci de pagini, aveam fix o suta douazeci de pagini dezlipite. La pagina trei sute, ia ghiciti cate pagini erau dezlipite? Cum e posibil ca editura Humanitas sa vanda ceva atat de prost?! Oare functionarii de la Protectia Consumatorului se ocupa si de edituri? N-as reclama calitatea scrierii – asta ar presupune s-o citeasca si ei – un calvar! Dar as reclama calitatea obiectului numit carte. Dupa prima citire s-a transformat in foi volante. Ceea ce ar putea fi un semn: nu merita inca un cititor, gata, e imprastiata; pana si calendarul de perete e mai bine legat…

Discutii pe Facebook
nemira.ro

?n loc sa stau la cratita, buchisesc literatura, absorb filme, schingiuiesc sudoku si detest televiziunea. ?ntre o omleta si un sandvis, scriu. Pentru ca n-am talent de scriitor, scriu despre ce-au scris altii, cu talent. Si dupa ce-mi obosesc capul, trec la picioare: dansez salsa.

Post a Comment

You don't have permission to register