Povestea lui Wojtek, ursul din armata poloneza

0
504
wojtek

wojtek   Dupa ce Polonia a fost invadata de Germania, in partea de vest, apoi de Rusia Sovietica in est, guvernul polonez a fugit din Varsovia, insa a continuat sa lupte din afara granitelor tarii. Dupa ce Germania a atacat Rusia, rusii au decis sa elibereze prizonierii polonezi pe care ii capturasera, prizonieri ce au inceput apoi a se constitui intr-o noua armata.

   In aprilie 1942, un grup dintre acesti polonezi au debarcat in Persia, unde au inceput o misiune de recunoastere in zona muntoasa, in incercarea lor de a se indrepta spre Egipt si Palestina, pentru a se regrupa sub conducerea armatei Britanice.

   Pe cand erau in munti, povestea spune ca soldatii au intalnit un mic pastor iranian ce gasise un pui de urs brun orfan. Mancarea era putina, asa ca baiatul s-a invoit sa cedeze ursul soldatilor, pe cateva conserve de carne.

   Daca intr-adevar asa au stat lucrurile sau nu, e mai putin important. Cert este ca soldatii au gasit, intr-adevar, un pui de urs, in calatoria lor. Un pui de urs pe care l-au numit Wojtek (Voytek), ceea ce in traducere ar insemna “cel caruia ii place razboiul”, sau “razboinicul zambitor”.

   Ursul a devenit rapid un fel de mascota pentru soldati si apoi… ceva mult mai mult. Autorul lucrarii “Voytek, soldatul urs”, Garry Paulin, spune:

Soldatii polonezi veneau de nicaieri si pierdusera totul in acest razboi. Ursul a devenit ceva mult mai mult decat o mascota, pentru ei. Reprezenta o autentica crestere a moralului.

   In acest moment, Wojtek a devenit un membru neoficial al Companiei de Transport 22, divizia de artilerie, corpul II polonez. Atunci cand compania s-a relocat in Irak, apoi Siria, Palestina si Egipt, Wojtek s-a mutat o data cu ea.

   Cat timp Wojtek a fost tanar, soldatii l-au hranit cu lapte condensat, pus in sticle goale de vodca si cu fructe, miere si sirop, pana a fost in stare sa se hraneasca singur cu mancare solida. Avand cunostinte putine despre cum sa cresti si sa ingrijesti un urs, soldatii l-au tratat pe Wojtek ca si cum ar fi fost un alt soldat, ca si ei, oferindu-i ratii de bere, bautura ce a devenit rapid preferata ursului. Acesta a dezvoltat si alte vicii de-a lungul anilor, precum fumatul si mancatul tigarilor.

wojtek   In ciuda obiceiului nociv de a fuma si a lipsei de nutritie corecta pentru un urs, Wojtek a crescut si s-a dezvoltat intr-un urs brun masiv, de 22o de kg si aproape 2 metri. Preferintele sale pentru a petrece timpul liber constau in meciuri de tranta cu camarazii sai.

   Pe langa aceasta activitate, Wojtek se bucura sa se joace cu alte animale. Era prieten bun cu dalmatianul unui ofiter britanic. Cele doua animale se jucau si se luau la tranta cat era ziua de lunga. Nu toate animalele erau insa deschise in ceea ce priveste relatiile de prietenie cu ursul. Wojtek s-a apropiat odata de un cal si s-a ales cu cateva lovituri de copita zdravene. De-atunci, ursul soldat s-a tinut departe de caii si de catarii de langa el.

   In Palestina, Wojtek, fara sa vrea, a ajutat la capturarea unui hot ce intrase intr-un depozit de munitii. Pentru surpriza hotului, pe langa munitie, l-a gasit si pe Wojtek dormind acolo. La vederea ursului, hotul s-a impacientat si a inceput sa tipe, alertand astfel soldatii care l-au capturat. Wojtek a fost rasplatit cu o sticla de bere.

   Pe masura ce armata poloneza se apropia de intrarea in zona de razboi, in Italia, in anul 1943, soldatii su inceput sa-si ridice problema statutului militar al lui Wojtek. Daca acesta i-ar fi insotit in continuare, ursul ar ajunge in liniile de foc. Aceasta problema a fost reglementata in 1944, in Egipt, cand soldatii trebuiau sa se indrepte spre Napoli, iar autoritatile portuare au refuzat sa permita imbarcarea ursului pe una din nave.

   Problema a fost rezolvata prin acordarea lui Wojtek a unui stat de plata, un grad si un numar de serie. L-au invatat chiar si cum sa salute ca un soldat in toata firea. Dupa ce documentele au fost intocmite, ursul a devenit oficial un membru al armatei poloneze, Compania 22 Artilerie si i s-a permis accesul pe vas.

   In Napoli, soldatii polonezi aveau sa fie intampinati de curierul britanic Archibald Brown. Cand acesta a strigat lista de prezenta a tuturor soldatilor, ajuns la numele lui Wojtek, nu a primit nici un raspuns.

   “Ne-am uitat pe registru si lipsea o singura persoana – caporalul Wojtek, care nu aparuse la apel”, isi aminteste Brown intr-un interviu, ani mai tarziu. Asa ca a intrebat ceilalti soldati de ce Wojtek nu a iesit la apel. Un soldat amuzat i-a raspuns “Pai, el nu intelege decat poloneza si persana.” Spre marea lui surpriza, Brown a fost condus la o cusca in care se afla un urs brun, mare si frumos.

   Wojtek a dovedit curand ca e mai mult decat o mascota, cand, in timpul unei serii de asalturi cunoscute sub numele de “Batalia de la Monte Cassino”, si-a pus forta la bataie si a ajutat la caratul cutiilor grele umplute cu proiectile de mortar, de la camioanele de aprovizionare catre oamenii ce operau artileria grea in prima linie.

   Dupa batalie, imaginea cu Wojtek ce tine in brate un obuz a devenit insigna oficiala a Companiei 22. Imaginea a fost aplicata pe vehicule, steaguri si uniforme.

wojtek   La sfarsitul razboiului, aproximativ 3000 de soldati polonezi si ursul lor au ramas stationati in Berwickshire, Scotia, pentru aproape doi ani. Cand soldatii au fost demobilizati si trimisi acasa, in 1947, fiecare si-a luat la revedere cu multa tristete in glas, de la Wojtek.

   Cat despre Wojtek, acesta si-a gasit un camin in gradina zoologica din Edinburgh, unde a devenit o atractie populara. Multi dintre fostii sai camarazi de razboi l-au vizitat la gradina zoologica, de-a lungul timpului. Asa cum isi aminteste unul dintre ingrijitorii gradinii zoologice:

…vechii lui prieteni veneau si-l vizitau si ocazional sareau gardul ca sa-l ia in brate, sau sa-i dea o sticla de bere. Daca auzea ca se vorbeste limba poloneza, se ridica imediat si devenea interesat.

   In salbaticie, ursii bruni sirieni traiesc circa 20 – 30 de ani. In captivitate, acestia pot atinge varsta de pana la 48 de ani, insa in cazul lui Wojtek, aceasta nu s-a intamplat. A murit in decembrie 1963, la varsta de doar 22 de ani.

Bonus:

  • De-a lungul anilor, Wojtek a devenit un simbol al solidaritatii dintre Poloni si Scotia. In 2009, Parlamentul scotian a tinut o receptie in onoarea lui Wojtek si in 2011, o parada desfasurata in Edinburgh a inclus un elogiu, in limba poloneza, dedicata ursului-soldat. Donatii venite de la persoane de pe intreg mapamondul au acoperit costurile unei statui mari din bronz, a lui Wojtek, ridicata in Edinburgh, statuie ce a fost aprobata oficial de catre consiliul din Kracovia in 25 aprilie 2013.
  • Asa cum v-ati putea astepta, cand Wojtek a ajuns la maturitate, din ce in ce mai putini soldati se mai incumetau sa se ia la tranta cu el. Pentru ca, bineinteles, era un urs. Astfel, Wojtek a invatat ca daca era prea dur cu soldatii in joaca lui, acestia nu se mai luau la tranta cu el, asa ca a inceput sa fie mai atent si mai bland cu ei, iar din cand in cand, pentru a le mentine entuziasmul, Wojtek mai lasa cate un soldat sa-l puna la pamant.

 

Referinte:

The Official Bear of Polish Army
Wojtek the Soldier Bear
The Nazi’s Furriest Enemy
Bear at War
The Wojtek Story
Wojtek

 

 

 

libhumanitas.ro

LEAVE A REPLY

Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.