In orasul de aur si argint, de Kenize Mourad

0
559

   Kenize Mourad – scriitoare si jurnalista nascuta la Paris – este descendenta ultimului sultan al Imperiului Otoman, Murad al-V-lea, bunicul sau. Mama sa, Printesa Selma, intr-o viata scurta dar extrem de palpitanta, se casatoreste “politic” cu un rajah indian, iar din aceasta casatorie se naste Kenize. Istoria romantata a acelor vremuri ne-o ofera autoarea in primul sau roman “In numele printesei moarte” – un roman fascinant!

   Din cele patru scrieri ale ei, editurile romanesti au tradus numai doua. In numele printesei moarte si In orasul de aur si argint. Cu nerabdare am luat in brate cel de-al doilea roman, stiind cat de minunat povesteste Kenize Mourad. Am fost usor dezamagita.

   Primele o suta si ceva de pagini nu mi-au placut. Prea multa istorie si prea mult razboi.

in-orasul-de-aur-si-argint   De fapt, romanul povesteste despre cum poti pierde un razboi cu mare efort si multe victime. O sumedenie de lupte duse de indienii asiatici impotriva ocupatiei engleze, in secolul XIX. Mai putin romantat decat primul, romanul “In orasul de aur si argint” lasa impresia unui manual de istorie. Incarcat cu o cronologie stufoasa si cu multe denumiri specifice zonei si secolului, captiveaza cu greu atentia cititorului. Evenimentele istorice prezentate in aceasta carte sunt bazate pe detalii scrupulos inregistrate iar personajele principale au existat in viata reala. Chiar cu acest atu, actiunea nu-i usor de urmarit.  De rajah si maharajah am mai auzit noi, dar cand citesti pe fiecare pagina despre taluqdar, begum, mandil, sahib, cipai, howdah, hozur, la care se mai lipesc si nume indiene, deja te lasa nervii.

   India de-atunci – teritoriu imens ocupat de englezi – era impartita intr-o sumedenie de regiuni, domenii si (un soi de) “principate”, fiecare cu o curte regala si cu harem. Rajahii indieni aveau cate zece sotii si nenumarate concubine. De apreciat  rezistenta lor fizica si, mai ales, cea psihica! Din spusele autoarei deducem ca se descurcau bine cu administrarea haremurilor. Mai prost stateau la administrarea politica si militara. Faptele descriese in roman sunt reale si, dincolo de o descriere prea amanuntita a luptelor de tot felul, citim despre o interesanta impletire a doua culturi, a doua religii: musulmana si hindusa. In totala opozitie cu cea protestanta a ocupantilor englezi.

   In orasul de aur si argint devine ceva mai captivant cand a patra sotie a unuia dintre regi (v-am zis ca-s multi!), numita Hazrat Mahal, preia puterea statului Awadh. Din capitala Lucknow, tanara si frumoasa regenta lupta pe toate caile pentru eliberarea de sub ocupatia engleza. Cu mult curaj si determinare, cu intuitie si inteligenta, cu manevre politice si ceva intrigi pe care le invata din mers, ea isi conduce cu mana de fier armata si guvernul. Nu lipseste povestea de dragoste care da savoare oricarei drame. Si nu lipsesc minunatele descrieri ale orasului Lucknow – cel de aur si argint, “cel mai sofisticat centru al culturii hinduse si musulmane, orasul cu o mie de palate, gradini, temple si moschei, una mai bogata si mai frumoasa decat cealalta.

In orasul de aur si argint - Kenize Mourad
Kenize Mourad | sursa foto: herald.dawn.com

   Kenize Mourad este o excelenta povestitoare. Si daca n-ar fi uzat de atata istorie preluata dintr-o bogata bibliografie, romanul cred ca ar fi fost mai captivant.

   Oricum, astept cu nerabdare aparitia in librariile noastre a romanului autobiografic Le jardin de Badalpour (Gradina Badalpur sau cine stie cum va fi tradus la noi).

Discutii pe Facebook
Nemira

LEAVE A REPLY

Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.